Dupa aproape două luni de proteste neintrerupte si dupa ciocniri cu protestatarii la Kiev si in alte orase ale Ucrainei, forţele de politie si de securitate ale regimului presedintelui Viktor Ianukovici par sa nu mai faca faţă tuturor problemelor. Analisti politici se întreaba insa si daca in actualele conditii, preşedintele de la Kiev se mai poate baza pe loialitatea totala a acestor forte. O relatare semnata de Robert Coalson și rezumata de Oana Serafim.
Un video care arata un barbat mascat ce se identifica drept un ofiter al Serviciilor de Securitate Ucrainiene din regiunea Ivano-Frankivsk îşi anunţă demisia împreuna cu alti șapte colegi.Video-ul a apărut saptamina trecuta, iar ofiterul spune ca este membru al unităţii speciale de elita ALPHA.
„Deoarece am jurat credinţă poporului ucrainean, am decis, intreaga noastra subunitate, sa demisionam. Nu vom executa ordine criminale.”
Un alt video, postat pe 30 ianuarie, arata un fost ofiter din trupele semi-militarizate ale Ministerului de Interne discutind despre nemultumirile foştilor săi camarazi.
Dupa aceste inregistrari si dupa relatarile protestatarilor pro-europeni că nu au întimpinat rezistență cînd au ocupat cladiri ale administratiei, locale, regionale sau naţionale, au inceput să apara întrebări legate de loialitatea acestor forte fata de preşedintele contestat.
Daca politia incepe sa nu se supuna ordinelor, daca se alatura protestatarilor, atunci aceasta evoluţie ar putea marca un moment decisiv pentru Viktor Ianukovici, aşa cum s-a intimplat de altfel si in cazul României, in decembrie 1989.
Analistii cu care a vorbit Radio Europa Libera spun ca inca nu s-a ajuns acolo. Mii de trupe BERKUT, care au ca sarcina sa anihileze protestele, si militarii Ministerului de Interne raspund inca ordinelor primite, iar cazurile prezentate pe reţelele de socializare sunt răzleţe.
„Sunt oameni foarte diferiţi. Sunt recrutati dintre foştii militari, de la trupele de paraşutişti şi au o cultura „macho” si foarte diferita. Chiar daca nu au fost folosiți in mod efectiv, ei sunt in general foarte duri, profesionisti, bine antrenaţi şi nu debordează de umanitate.”
Dar, mai cred analiştii politici, cu cit criza se prelungeste, cu atit s-ar putea ca sprijinul pentru regim al trupelor special să pălească. După opinia lui Mark Galeotti: „Exista mereu această posibilitate si ea pare mai apropiata în afara Kievului. Cu cit mergi catre vest, cu atit şansele ca cei din trupele BERKUT sa fie localnici, sa aiba rude sau prieteni printre protestatari, si chiar daca sunt de partea regimului cu serviciul, s-ar putea sa se simta emotional alaturi de unii din protestatari, care susţin ca viitorul Ucrainei este in Europa si ca Ucraina nu este o satrapie ruseasca.”
Analistul de la New York University aminteste momentul eşuatei lovituri de stat din 1991 impotriva lui Gorbaciov, cind exact asa s-a intimplat. Dar si guvernul de la Kiev este conştient de acest pericol şi încearca sa îşi întăreasca efectivele.
Opozitia spune ca acest procent de 14% ar însemna sporirea numarului trupelor special cu 45 de mii de oameni. Dar, spun unii experti, nu va fi asa de usor de gasit oameni calificati pentru a intra in trupele BERKUT, care sunt unităţi de elită. Mark Galeotti este de părere că: „Armata a spus foarte clar că nu se implică in acest gen de operatii, iar daca guvernul ii va obliga pe militari să se alature trupelor special, mai ales in partea de apus a ţării, atunci s-ar putea ca militarii să nu vrea sa execute ordinele primate. Si daca asta se va intimpla, in acel moment va fi începutul sfirşitului pentru acest regim…”
