Linkuri accesibilitate

O rezoluție PE «condamnă politizarea educației in regiunea separatistă Transnistria din R. Moldova si cere respectarea dreptului cetățenilor de limba română de a avea acces la educație în limba lor maternă»


Cristian Preda: „Nu putem cauționa imobilismul. Moldova este elevul modelul al Parteneriatului Estic si de aceea trebuie să susținem toate dosarele vecinilor noștri de la răsărit.”



Parlamentul European a votat astăzi o rezoluție în care este condamnată încălcarea drepturilor omului în Transnistria, pornind de la noile plângeri ale școlilor cu predare în limba română. Rezoluția a fost inițiată de europarlamentari români, iar unul dintre ei, Cristian Preda, i-a spus corespondentei noastre Iolanda Bădiliță că documentul încercă să prezinte nu doar necazurile educației în limba română peste Nistru, ci și contextul transnistrean mai general. Cristian Preda : « Nimeni din UE nu poate intelege de ce cetateni ai Republicii Moldova nu pot invata in limba romana, limba oficiala a tarii. »

Axata initial pe dreptul la educatie, rezolutia cu privire situatia scolilor cu predare in grafie latina din regiunea transnistreana a capatat, dupa negocieri intre grupurile politice din Parlamentul European, si o expresie politica. Documentul adoptat astazi de Parlamentul European «condamna politizarea educatiei in regiunea separatista Transnistria din Republica Moldova si cere respectarea dreptului cetatenilor de limba română de a avea acces la educatie in limba lor materna». Rezolutia mai cere incetarea oricarei forme de presiune indreptata catre institutiile de invatamant in limba romana din regiunea transnistreana.

Pe parcursul a șase pagini, eurodeputatii descriu atacurile ciclice la care a fost supus de-a lungul anilor de catre asa-numitele autoritati din dreapta Nistrului invatamantul in grafie latina, inclusiv «atacul din anul 2013 asupra a opt scoli cu predare in limba română» si hartuirea profesorilor de la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol.

Condamnand «lipsa unei participari constructive a asa numitelor autoritati din regiunea transnistreana la negocierile in formatul 5 plus 2, avand drept rezultat un progres minimal al acestora», documentul solicita Inaltului reprezentant al UE pentru poltica externa, Catherine Ashton, sa ridice problema educatiei in limba română in cadrul urmatoarei runde de negocieri in formatul 5 plus 2 programate a avea loc luna aceasta.

PE cere autoritatilor locale, inclusiv celor din Gagauzia, „sa respecte Constitutia Republicii Moldova".

Nu in ultimul rand, PE solicita Federatiei Ruse sa aplice decizia CEDO „potrivit careia Rusia a violat dreptul la educatie in cazul scolilor moldovenesti cu predare in limba romana din regiunea transnistreana, subliniind ca prezenta trupelor rusesti in regiunea separatista conduce la un climat care pune in pericol respectarea drepturilor omului."

Comisiei Europene i se cere „sa grabeasca procedurile pentru aplicarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, iar statelor membre si Consiliului UE sa adopte, pana in vara, Acordul privind liberalizarea vizelor."

Iolanda Bădilită a stat de vorba cu europarlamentarul român Cristian Preda, care alaturi de europarlamentara Elena Basescu este unul dintre initiatorii documentului.

„Nu putem cauționa imobilismul. Moldova este elevul modelul al Parteneriatului Estic si de aceea trebuie să susținem toate dosarele vecinilor noștri de la răsărit.”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00

Europa Libera: Asupra caror aspecte s-a negociat intre grupurile politice din PE ?

Cristian Preda: „Sigur au existat intre noi diferente. Eu voi vorbi din perspectiva PPE, si in particular a eurodeputatilor din România, caci noi am vrut ca dincolo de aspectele care tin de educatia in limba română sa reamintim punctele delicate din dosarul politic: esecul negocierilor in formatul 5 plus 2, amenintarea care o reprezinta prezenta trupelor rusesti la adresa drepturilor omului, situatia absurda in care se gaseste regiunea Gagauzia unde autoritatile locale au decis sa faca un referendum in urma cu cateva zile, referendum declarat ilegal de Chisinau si asa mai departe.

Am introdus toate aceste teme sensibile si am subliniat nevoia unui parcurs european al Moldovei sustinut de catre Bruxelles, asta in contextul in care nu discutam des despre aceasta tara si despre ceea ce se intampla in mod particular in Transnistria. Dezbaterea de astazi s-a desfasurat sub semnul urgentei, caci s-a desfasurat in timpul rezervat chestiunilor urgente de drepturile omului. Chestiunea a fost plasata in acest context politic, pentru ca ea nu poate fi inteleasa altfel. Nimeni din UE nu poate intelege de ce cetateni ai Republicii Moldova nu pot invata in limba română, limba oficiala a tarii. »

Europa Libera: Nu este pentru prima data cand se vorbeste de ineficienta formatului de negocieri 5 plus 2, de presiunile Rusiei. Ce aduce nou aceasta rezolutie ?

Cristian Preda:
„Noi am aratat foarte clar nevoia de a se ajunge la un rezultat pozitiv in formatul 5 plus 2 si cred ca daca asta nu se intampla prea curand suntem obligati sa tragem concluzii. Suntem obligati sa sustinem un alt format, pentru ca, iata, sunt mai bine de doua decenii de cand se discuta despre chestiunea separatismului in R. Moldova, sunt două decenii de cand vorbim despre un conflict inghetat. Avem datoria ca politicieni sa trecem dincolo de constatari. In cursul unui an ar trebuie sa gasim o formula alternativa, daca nu ajungem la o rezultat cu formatul 5 plus 2. Nu putem cautiona imobilismul. Moldova este elevul modelul al Parteneriatului Estic si de aceea trebuie sa sustinem toate dosarele vecinilor nostri de la rasarit.”
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG