In ciuda avertismentelor guvernului că asta ar putea afecta economia țării, elvețienii au votat în favoarea restrîngerii libertății de circulație pe teritoriul lor. De îndată ce s-a încheiat votațiunea („la votation”, cum zic comic elvețienii pe franceză), Comisia Europeană de la Bruxelles a ținut să își exprime regretul.
Comisia are și de ce să regrete. Nimeni nu știe ce se va întâmpla acum. Surpriza e foarte neplăcută - precedentul e primejdios. Elveția era practic al 29-lea membru al UE. Xenofobul Partid Popular (UDC) a depus însă o moțiune impotriva imigrației de masă și în favoarea restrângerii dreptului de circulație, lucru care încalcă prevederile acordurilor Schengen semnate de Elveția.
Elveția va reveni acum la situația de dinainte de 2003 - asta înseamnă că, într-un prim pas se vor reintroduce cote de străini pe diferitele sectoare ale economiei și că Oficiul Muncii va trebui să aprobe angajările de străini, procedură suficientă pentru a descuraja candidații.
Mai important însă este că asta merge împotriva principiului fundamental al UE care este libertatea de circulatie a persoanelor, în egală măsură cu cea a bunurilor și serviciilor. Asta înseamnă că se poate declanșa acum un așa-numit efect ghilotină: dacă Elveția nu mai respectă libera circulație, atunci ea nu poate rămâne în spațiul Schengen, ba chiar și apartenența sa la Piața Comună devine problematică.
Sistemul elvețian al votațiunii populare e deseori criticat ca fiind o falsă formă de democrație. Belgia, de pildă, interzice referendumul, sau, mai precis, un referendum, chiar organizat sub altă formă, nu poate avea valoare legală. Legislatorii cunosc riscurile populismului.
Astfel, femeile din cantonul elvețian Appenzell au primit dreptul de vot abia în 1990 și încă și atunci printr-o decizie a Tribunalului Federal. Bărbații cantonului, prin votațiune periodică, nu voiau să le acorde acest drept.
