Jocurile olimpice de la Soci, cel putin în presa occidental, au fost primite cu mult scepticism – Potemkiniada, Putinkiniadă sunt numai câteva din calificativele folosite des pentru a descrie Olimpiada de iarnă de la malul mării. Luni, la câteva zile de la deschidere, sportul şi-a recâştigat locul de onoare dar analistul politic Igor Boţan nu poate şi nu vrea să ignore „efectele propagandistice” ale Jocurilor.
Igor Boțan: „Demult se știe că Jocurile Olimpice reprezintă un eveniment cu implicații internaționale și interne foarte importante pentru țările care organizează astfel de jocuri. Nu trebuie să uităm că pregătirea pentru Jocurile Olimpice a fost însoțită de un scandal legat de drepturile minorităților sexuale în Federația Rusă.”
Europa Liberă: Dezmințind această atitudine, pretins discriminatoare, iată, am văzut coloana sonoră Nas ne dogonyat, piesa interpretată de două reprezentante ale acestei minorități.
Igor Boțan: „Cred că sunt ironiile specifice domnului Putin.”
Europa Liberă: Ironiile sau autoironiile?
Igor Boțan: „S-ar putea și una, și alta. Dar trebuie să luăm în considerație că aceste Jocuri Olimpice sunt percepute prin modul în care se comportă Federația Rusă pe arena internațională, prin demonstrația influenței crescânde și a abilităților diplomatice, de înțepăturile dureroase pe care Putin le-a dat Statelor Unite și Uniunii Europene, dacă ne referim la Parteneriatul Estic. În replică, am văzut cu toții că principalii lideri politici din Occident s-au văzut nevoiți să ignore festivitățile de deschidere, deși nu s-a ajuns la boicotare.”
Igor Boțan: „Părerea mea este că Putin jubilează și părerea mea este că Putin a dorit să transmită câteva mesaje și cred că i-a reușit acest lucru. Pe dimensiunea interioară, internă pentru Federația Rusă, Putin a demonstrat că țara pe care o conduce și-a redobândit capacitatea de a fi un actor internațional foarte important.
A lansat un mesaj că, într-o criză economică globală, a știut să mențină motoarele economice ale Federației Ruse în priză și a făcut un efort care s-a încununat cu această deschidere feerică pentru cetățenii ruși a Jocurilor
Rusia are un scop și o viziune și această viziune se referă la tendința de a deveni un pol al unei lumi multipolare și nu un pol oarecare, ci un pol conservator.
Un alt mesaj a fost că Rusia are un scop și o viziune și această viziune se referă la tendința de a deveni un pol al unei lumi multipolare și nu un pol oarecare, ci un pol conservator. Cred că Vladimir Putin, pentru componenta internă a mesajului său, a reușit perfect, s-a manifestat ca un lider cu viziuni conservatoare. Un promotor al viziunii euroasiatice, Lev Gumiliov spunea că o națiune, ca să reziste, trebuie să aibă lideri pasionari. Deci Vladimir Putin a vrut să demonstreze că este un lider pasional care își poate atinge scopurile.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, tălmăcitorii spectacolului de deschidere notează că șeful echipei de regie, Constantin Ernst, a avut un mesaj de export, mai curând, în care a prezentat o Rusie fără patimă imperialistă, au fost excluși idolii tradiționali sovietici și, dimpotrivă, a fost prezentată o Rusie de vis, în care, de fapt, cetățenii nu au avut ocazia să trăiască cu adevărat. E vorba și despre balul Natașa Rostova cu muzica lui Eugen Doga. Baleronii, a propos, instruiți de către Radu Poclitaru, e vorba de avangardismul artei sovietice și multe elemente care ar fi făcut cinste oricărui spectacol din Occident.
Igor Boțan: „Este adevărat și știm cu toții că estetizarea vieții publice și a istoriei este un trend internațional. Dar aici au apărut foarte multe aspecte cu conotații negative. Criticii afirmă că acest proiect al lui Vladimir Putin a fost unul potiomkivist, dacă putem spune așa.”
Europa Liberă: Adică de carton.
Igor Boțan: „Da, fiindcă știm împrejurimile orașului Soci. Estetizarea evenimentelor din istoria Rusiei, din cadrul show-urilor de deschidere a omis o caracteristică intrinsecă a societății, descrisă cu amănunte de către Saltîkov-Șcedrin. Adică este vorba despre scandalurile de delapidare a bunurilor publice. În acest sens, unii critici au menționat că Olimpiada ar putea să se numească „Delapidiada” de la Soci. Cele cincisprezece obiecte olimpice vor rămâne, probabil, nesolicitate după Olimpiadă. Adică s-a făcut un efort care, pre limba noastră și în conceptul nostru post-sovietic, este un fel de pakazuhă, dacă îi putem spune așa, pentru care s-au cheltuit sume enorme. Iar menținerea acestor obiecte va necesita bani bugetari.”
Europa Liberă: Nici la Moscova nu tot ce s-a construit pentru Olimpiada din 1980 nu mai este foarte util. Ba dimpotrivă, chiar un hotel a fost demolat.
Igor Boțan: „Oricum există critici ai unor experți care spun că efortul este peste măsura potențialului Rusiei. Și acest efort este făcut pentru a proslăvi guvernarea lui Vladimir Putin.”
Europa Liberă: Unii experți spun și mai mult, că toți banii aceștia au fost plătiți pentru ca să se vorbească despre Rusia.
Igor Boțan: „Noi cred că am ajuns la numitorul comun că Federația Rusă are această pretenție de a deveni un nou pol de atracție și pentru aceasta depune toate eforturile pe care le consideră necesare.”
Europa Liberă: Oricum ai da, este mai ieftin decât un submarin Kursk sau războiul din Cecenia. Sunt de acord cu cei care spun: „Mai bine așa să se facă auzită Rusia decât cu alte evenimente”.
