O stire publicata de Evenimentul zilei informeaza ca europarlamnetarul român Elena Baescu a fost considerata de un oficial al autoproclamatei republici transnistrene principalul vinovat pentru o rezolutie adoptata recent de Parlamentul european. Rezolutia condamna incalcarea drepturilor omului in Transnistria pornind de la noile plângeri ale școlilor cu predare în limba română. Documentul a fost initiat de europarlamentarii romani si cere Tiraspolului sa inceteze orice forma de presiune asupra instituţiilor de învăţământ în limba română din regiunea transnistreană. Un comunicat al asa-zisului ministru de externe al Transnistriei gaseste ca rezolutia Parlamentului european este doar „un set de teze preconcepute, unilaterale şi nesusţinute prin fapte reale”.
In România liberă, Cristian Campeanu detaliaza noua pozitionare a Uniunii Europene in chestiunea tarilor membre ale Parteneriatului estic. La reuniunea mniştrilor de Externe, s-a discutat din nou descupre Ucraina, dar şi despre extragerea Moldovei şi Georgiei din strânsoarea tot mai puternică a Rusiei. Aceasta ar fi, crede jurnalistul, o incercare a europenilor de a reveni in forta asupra unui dosar in care pana acum ar fi actionat „irelevant”. Bruxelles-ul a lasat sa ajunga in presa europeana proiectul a doua documente oficiale, aflate in lucru, ceea ce este considerat in general ca primul pas de asumare a continutului lor. Intr-unul dintre ele se prevede ratificarea Acordurilor de Asociere si Liber Schimb cu Republica Moldova pana in un august si masuri pentru liberalizarea vizelor pentru moldoveni. Aceasta din urma masura ar elimina nesfârşitele controverse privind acordarea cetăţeniei române, moldovenilor.
In jurul acestor intentii s-au raliat prin semnatură zece dintre statele est europene (lipseste Croatia), precum si Germania si Marea Britanie. Un al doilea document asumat implicit prin transmiterea lui spre publicatia EUObserver este initiat de Polonia si se refera la un ajutor financiar pentru agricultura şi dezvoltarea rurală din Moldova şi Georgia, dar şi pentru dezvoltarea societăţii civile din ţări aflate sub regimuri represive precum Ucraina şi Belarus, se mai arata in documentarul realizat in România liberă. de Cristian Campeanu.
In sectiunea de bloguri a ziarului Adevarul, Dan Nicu semneaza un articol de opinie intitulat „Doreşte clasa politică a Republicii Moldova rezolvarea conflictului transnistrean?” Temerea comentatorului este ca nu prea doreste. Daca inchiderea definitiva a acestui focar secesionist ar fi cu dorita, Chisinaul ar iesi unilateral din formatul 5+2, care, spune sociologul Dan Nicu, si-a dovedit inutilitatea, si ar cere alcatuirea unui alt format de negociere, in care Rusia sa nu mai apara drept garant al pacii in Transnistria, ci ca parte in conflict, asa cum este prin mentinerea trupelor si armamentului acolo chiar si dupa incetarea focului. Garanți ar trebui a fie Uniunea Europeana, Statele Unite şi NATO, la care sa se adauge Romania. „Autorităţile Republicii Moldova trebuie să treacă de la vorbe la fapte, solicitând sprijin internaţional. Acesta nu va pregeta să vină dacă puterile occidentale vor observa că au în persoana liderilor de la Chişinău nişte parteneri fermi şi curajoşi”, mai spune comentatorul de la Adevarul.
