„Moscova a văzut Crimeea ca pe un fel de cîrlig de care să ţină atîrnată de ea toată Ucraina…”

In calatoria sa in Crimeea, corespondentul Europei Libere, Robert Coalson, a constatat ca activitatea organizatiilor pro-ruseşti este din ce in ce mai puternică şi că ea ar putea conduce la tensionarea relatiilor interetnice din aceasta peninsula cu importanta strategica mare de la Marea Neagra.




La periferia orașului Simferopol din Crimeea, corespondentul nostru l-a intilnit pe Serghei Şuvainikov, care este deputat in Parlamentul Crimeei şi liderul organizatiei Congresul Comunităților Ruseşti si a Frontului Rusesc. Şuvainikov are atîrnat in biroul său o harta a Crimeei, o medalie din cel de-al doilea razboi mondial cu secera si ciocanul si, cu un aer volubil, îi povesteşte corespondentului nostru şi cui vrea să îl asculte despre problemele pe care le are de îndurat cultura si limba rusa in Ucraina de astazi.

„Acesta este rezultatul politicii de a le nega ruşilor, pentru care limba rusa este principalul element de identificare etnica, dreptul la naţiunea lor, la poporul rus. De a le nega dreptul de a le reaminti copiilor lor si oamenilor tineri că sunt ruşi. De fapt este distrugerea naţionalităţii ruse, a conceptului poporului rus din Ucraina.”

Din luna noiembrie, de cind a inceput criza politica din Ucraina, organizaţia pe care o conduce a facut manifestatii la Simferopol şi în alte părti, arzînd steagurile Uniunii Europene şi învinovăţind Statele Unite şi Alianţa Nord Atlantica pentru actuala criză.

Populatia din Crimeea urmareste cu ingrijorare ce se intimpla la Kiev si in alte părţi ale Ucrainei. Crimeea este singura regiune a Ucrainei in care populatia majoritara este rusă, adica 60% din populatia de 2 milioane de oameni. Din secolul al 18-lea si pina acum 60 de ani - aniversarea este pe 19 februarie - peninsula a fost parte a Rusiei. Si actuala situatie tulbure, ca si cresterea tensiunilor etnice si religioase, readuc in prim plan posibilitatea secesiunii, desi, potrivit legislatiei ucrainiene este illegal sa se faca propaganda in mod deschis separatismului, în eventualitatea in care guvernul presedintelui Ianukovici ar face un compromis cu opozitia „fascistă”, asa cum o numesc aceste organizatii.

Scopul acestor organizatii, scrie corespondentul nostru, este sa ţina Crimeea in orbita de influenţă a Moscovei şi sa impiedice apropierea ei de Uniunea Europeana. Tatarii din Crimeea reprezinta 12% din populatia peninsulei si ei au revenit in aceasta regiune dupa sfirsitul celui de-al doilea război mondial, reintorcindu-se din deportarile in care au fost trimisi de Stalin in timpul războiului.

Corespondentul nostru a poposit si in mica localitate Belogorsk, la 40 de km distanta de Simferopol, un tirg ce a fost cindva un centru comercial activ pe drumul Matasii si se numea Karasubazar. Primarul localităţii, Albert Kanghiev, este tatar şi este membru al Partidului Regiunilor al presedintelui Viktor Ianukovici, si el crede ca desi lucrurile pina acum au fost calme, orice scinteie ar putea sa schimbe situatia dramatic:

„Este un oras multietnic. Procentajul celor care s-au intors din deportari este de peste 30%, ceea ce înseamna, destul de mult. Si, orice chibrit aprins, ar putea duce la un incendiu…”

In noiembrie anul acesta, Congresul Comunităţilor Rusesti a organizat un marş ca sa marcheze Ziua de Unitate Nationala. Discursurile organizatorilor au fost despre mareaţa perioada a țarismului si despre puterea religioasa a ortodocșilor rusi.


Temerile primarului par a fi întemeiate. La 100 de km distanta de Ialta, corespondentul nostru a vorbit cu Irina, o rusoaica de virsta mijlocie: „Tătarii, tătarii care spun ca au fost reprimaţi si deportati. Un fel de uzbeci are vin aici, nu au nimic de-a face cu ce e aici, si care spun - sunt tătar. Am fost oprimat, dati-mi ceva pămînt! Si li se da pamint si ei il revînd cu mai multi bani si fac profit! Cistiga o multime de bani pentru nimic. Un fel de uzbeci patetici, tătarii...; sunt tătar si dă-mi…; vedeti cum e…”

Congresul Comunităţilor Rusesti si Frontul Rusesc nu sunt singurele organizatii pro-ruseşti din Crimeea. La 12 februarie, a avut loc o intilnire la Simferopol a acestor organizatii care sa discute despre situatia si problemele rusilor din Crimeea.

Au participat citeva zeci, iar prin Skype a vorbit si Iuri Meşcov, un separatist pro-rus, care a fost presedinte al Crimeei intre 1994-1995. El a fost deportat din Ucraina pentru activităţile sale secesioniste in 2011 si trăieste acum la Moscova.

Alt participant la aceasta reuniune este Valeri Podiahi, şeful organizatiei Frontul Popular. El propune ca Kievul sa inchirieze Rusiei intreaga peninsulă, în schimbul anularii datoriilor pe care Kievul le are la Moscova. Cind corespondentul nostru l-a intrebat ce se va intimpla dupa expirarea termenului de inchiriere, el i-a raspuns fară să şovăie:

„Peste 99 de ani, nu cred ca Ucraina o sa mai fie o ţara independentă. Rusia va continua să existe pentru că este un jucător global, la fel ca Statele Unite China, Uniunea Europeana. Asa că Rusia va continua sa existe, cu siguranta. Dar despre Ucraina…; de aceea eu cred ca in principiu aceasta solutie ar putea sa multumeasca pe toata lumea.”

Comunitatea tătarilor din Crimeea nu pare sa agreeze o astfel de solutie. Refat Hubarov, care a fost ales şef al guvernului tătarilor din Crimeea, spune ca Moscova nu a facut altceva dupa prabusirea Uniunii Sovietica decit sa exploateze tensiunile regionale, ca sa isi mentina influenţa in spatiul post sovietic:

„După prabusirea URSS, Moscova a cautat in toate felurile cum să îşi menţină teritoriile sovietice – Nagorno-Karabach, dintre Armenia si Azerbaijan, Transnistria din Moldova, provocările din Tbilisi, din Georgia. Incercarile de a implica Frontul Popular in ţările Baltice... Centrul, Moscova, a vazut Crimeea ca pe un fel de cirlig de care sa ţina atîrnată de ea toata Ucraina…”

Organizatiile pro-rusesti neaga ca ar avea vreo legatura cu Moscova, dar prezenta ruseasca este simtită peste tot, după cum a observat corespondentul nostru. Consulatul rusesc din Simferopol a dat pasapoarte rusesti tuturor solicitantilor, o politica ce a fost criticata de Kiev.

Saptamina trecuta, principalul consilier al presedintelui Rusiei, Vladislav Surkov, a facut o calatorie secreta in Crimeea si s-a intilnit, in spatele uşilor închise, cu premierul din Crimeea, Anatoli Moghilev, cu presedintele parlamentului local, Vladimir Konstantinov, şi cu guvernatorul Sevastopolului, Vladimir Iațuboi. Konstantinov se afla astazi (20 februarie) la Moscova, unde are intrevederi cu Serghei Narişkin, presedintele Dumei de stat.

Si peste tot in Crimeea, corespondentul nostru a vazut afise imense si panouri cu mesaje impotriva protestatarilor de pe Maidan, finanțate generos de o organizatie neguvernamentala numita „Opriți Maidanul”. Ele cheama la stabilitate şi impotriva interventiilor străine” si a „extremismului”. Organizatia a si trimis sute de simpatizanti la Kiev, sa se opuna protestatarilor pro-europeni…