În ciuda faptului că instanţe de judecată de la Comrat şi de la Chişinău au declarat ilegal referendumul din autonomia gagauză pe tema politicii externe a Moldovei, referendum în care aproape în unanimitate cei care au venit la referendum au cerut ca Moldova să adere la Uniunea Vamală cu Rusia, Belarus şi Kazahstan, autorităţile de la Comrat cer răspicat recunoaşterea oficială a acestui referendum. Diana Răileanu a căutat sa afle mai multe despre acest conflict mocnit dintre Chişinău şi Comrat.
Autorităţile de la Comrat ameninţă Chişinăul cu boicotarea alegerilor parlamentare, care vor avea loc, cel mai probabil, la finele acestui an, dacă nu vor fi recunoscute drept legale rezultatele referendumurilor din 2 februarie, din Găgăuzia. În rezoluţia adoptată sâmbătă, la o reuniune a aleşilor locali din autonomie, se cere, între altele, şi supunerea unui referendum naţional a semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
Iniţiativa Comratului este susţinută de Partidul Comuniştilor şi cel al Socialiştilor, Igor Dodon declarând chiar că va negocia cu autorităţile din mai multe raioane organizarea referendumurilor similare celor care au avut loc în autonomie la începutul acestei luni.
Pe de altă parte, deputaţii democaţi şi liberal- democraţi din partea Adunării Populare au refuzat să participe la şedinţa de sâmbătă, pentru a nu susţine iniţiative „radicale, menite să distabilizeze relaţia între Comrat şi Chişinău”, a explicat la microfonul Europei Libere, deputatul PLDM, originar din autonomie, Petru Vlah:
„Referendumurile din Găgăuzia au fost declarate ilegale, prin urmare nu putem vorbi despre legalitatea rezultatelor acestora. În plus, e de datoria instanţelor de judecată să se pronunţe vizazi de rezultatele plebiscitelor şi nicidecum a aleşilor din regiune. Aş îndemna autorităţile centrale să atragă mai puţină atenţie acestor discuţii, or atrâgându-le atenţie, de fapt, ne vom crea mai multe probleme”.
În opinia deputatului, cererea liderilor de la Comrat de a recunoaşte rezultatele referendumurilor din 2 februarie pare lipsită de înţeles, mai ales că procurorii au pornit o anchetă penală pentru samovolnicie celor care le-au iniţiat. În plus, e de părere secretarul Comisiei Electorale Centrale, Andrei Volentir, şi ameninţarea cu boicotarea alegerilor parlamentare e una fără noimă, or un asemenea îndemn nu are cum să afecteze procesul electoral:
„În autonomie avem înregistraţi 111 mii de cetăţeni, din 2,7 milioane de alegători pe ţară. E un număr infim în raport cu întregul corp electoral al Republicii Moldova. Cei care ies la urne, practic, decid pentru cei care stau acasă. Ferma mea convingere este că persoanele care respectă legea nu se vor deda acestor manipulări şi vor contribui la buna organizare a alegerilor: mă refer la autorităţile publice locale, partidele politice, cei care nemijlocit participă la organizarea scrutinului.”
Indiferent de poziţia pe care o au vizavi de rezoluţia adoptată sâmbătă, la Comrat,
expertul Ion Tăbârţă de la Institutul „Politicon”, sugerează autorităţilor centrale să evite cu diplomaţie un conflict cu liderii de la Comrat, mai ales în contextul evenimentelor din Ucraina:
„Este evident că forţele care inspiră aceste acţiuni vin din afara ţării, mai ales sunt foarte importante acţiunile din Găgăuzia în contextul celor din Ucraina. Totodată Chişinăul trebuie să meargă la un dialog cu Comratul, pe de o parte folosind buchea legii, pe de altă parte încercând să discute cu autorităţile locale pentru a-i convinge să pună capăt intenţiilor cu tentă separatistă, care se prefigurează în sudul Moldovei.”
Mai mulţi lideri de opinie de la Chişinău cred că îndemnând locuitorii Găgăuziei, în mare parte susţinători ai aderării Republicii Moldova la Uniunea Vamală, să boicoteze alegerile parlamentare, autorităţile din regiune, de fapt, îşi taie creanga de sub picioare, lipsindu-se de singurul mijloc legal prin care pot influenţa vectorul extern al ţării.
