Despre evolutiile din Ucraina si impactul lor asupra Moldovei, despre consolidarea statalitatii tarii, despre dialogul pe care trebuie sa-l aiba autoritatile de la Chisinau cu liderii de la Tiraspol si cei de la Comrat, despre excluderea din Guvern a başcanului Mihail Formuzal, dar şi despre ridicarea imunităţii lui Igor Dodon. De asemenea, despre cum e sa nu mai faci parte din coaliţia de guvernare. Despre toate acestea si multe altele discutam cu liderul PL, Mihai Ghimpu.
Europa Liberă: În ce măsură evoluțiile din Ucraina se răsfrâng asupra situației din Republica Moldova?
Mihai Ghimpu: „Pot influența și în plan pozitiv, și în negativ. În plan pozitiv – în cazul în care Ucraina merge spre Uniunea Europeană. Ar însemna că avem șanse de a soluționa problema conflictului transnistrean, așa-zis.”
Europa Liberă: Nu așa-zis, că chiar e conflict.
Mihai Ghimpu: „Nu e conflict transnistrean, e conflict moldo-rus. În plan negativ – în cazul în care Ucraina nu rezistă. Dacă observăm, în Crimeea, în orașul Sevastopol, deja s-au declanșat mitingurile, declarații că ei sunt ruși.”
Europa Liberă: Admiteți o scindare a Ucrainei?
Mihai Ghimpu: „Să nu uităm că în tot ceea ce s-a întâmplat, în acești ani de zile, în această zonă, a fost implicat factorul rusesc. Vedeți că Putin tace, dacă tace înseamnă că mocnește, ceva pregătește. Eu cred că și aceste mitinguri, aceste declarații sunt pornite de către structurile Federației Ruse.
Oricum, eu mizez pe maturitatea cetățenilor Ucrainei, fiindcă au obținut o victorie foarte mare, de a fi o țară liberă, europeană. Ei, cred că, conștientizează foarte bine că Ucraina poate exista numai în cazul în care nu va fi cu Rusia – fiindcă dacă ești cu rușii, ei, mai devreme sau mai târziu, te înghit – și vor face tot posibilul să mențină integritatea Ucrainei. Și atunci, sigur că, dacă nu vor face o politică și ei apropiată de cea a Federației Ruse, avem șanse să avem un stat vecin puternic, prieten și împreună să soluționăm problema din stânga Nistrului.”
Europa Liberă: O nouă putere la Kiev ar putea să ajute la identificarea unei soluții durabile pentru criza transnistreană?
Mihai Ghimpu: „Soluționarea problemei depinde, în majoritate, de Ucraina. Doar tot ceea ce a menținut această autoproclamată republică a fost faptul că economia a funcționat și tot ceea ce s-a realizat s-a făcut prin teritoriul Ucrainei. Acum am auzit că mai sunt blocați, vama nu le permite exportul, numai cu ștampila Republicii Moldova. Eu cred că aici și se pune punct. Pentru noi Ucraina a fost și rămâne totdeauna un factor pozitiv în asigurarea liniștei și păcii. Și la sud se vor liniști, când vor vedea că Ucraina nu mai susține regiunea transnistreană.”
Europa Liberă: La sud? Vă referiți la liderii din autonomia găgăuză care acum au început să vehiculeze rezultatele așa-ziselor „plebiscite” din autonomie, precum că ar trebui Chișinăul să ia în calcul ceea ce s-a întâmplat la 2 februarie.
Mihai Ghimpu: „Plebiscitul” lor este egal cu Constituția Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Nu au ei dreptul la niciun fel de referendum. Ei, din contra, trebuie să fie recunoscători, să mulțumească că li s-a dat această autonomie, stat care le permite afirmare și în plan economic, și cultural. Dar ei…”
Europa Liberă: Dar ei vor mai multe. Ei vor ca această autonomie să fie consfințită în Constituție.
Mihai Ghimpu: „Să mulțumească de ceea ce li s-a dat, fiindcă noi știm cum au ajuns, cum au venit aici. Și nu sunt ei cei care trebuie să ne spună cum să trăim. Lor li s-a dat mult mai mult decât prevede dreptul internațional și realitatea, la o sută de mii și ceva de cetățeni li s-a dat stat în stat. Sunt popoare, cum ar fi cel kurd și altele, de milioane, zeci de milioane de cetățeni, dacă nu sute și care nu au nici stat, nu mai vorbim de autonomie. Aici este mâna Moscovei și acest lucru este clar.
Eu cred că ar fi corect ca cetățenii care locuiesc în această autonomie să își dea seama că oriunde am fi, fie în Uniunea Europeană, fie în altă Uniune, noi trebuie să locuim împreună. Și găgăuzii nu vor fi niciodată rupți de noi. Să își pună pofta în cui, dacă cred ei că le va reuși să rupă bucățica aceasta de pământ care i-a primit și îi hrănește, și i-a adăpostit, în cea mai grea perioadă a lor.”
Europa Liberă: În acea duminică de 2 februarie, am mers la Comrat și în câteva localități din apropierea Comratului. S-a făcut sperietoare din unirea Moldovei cu România.
Mihai Ghimpu: „Ei, de fapt, sunt mai mult ruși decât găgăuzi, continuă să vorbească în limba rusă, stau cu Lenin în casă, pe masă, la poartă. Acesta e rezultatul ocupației. Nu în zadar i-a adus atunci Rusia țaristă aici, la noi, să creeze un centru de instabilitate, să fie o bombă cu explozie întârziată. Ei gândesc și vorbesc rusește, ei nu vorbesc limba noastră. Iată care e problema, aceasta li s-a băgat în cap nu numai lor, dar și moldovenilor noștri.”
Europa Liberă: Și de ce ar fi unionismul o sperietoare?
Mihai Ghimpu: „Fiindcă așa a fost politica, ideologia rusă.”
Europa Liberă: L-am auzit pe domnul Formuzal care cerea ca domnul Băsescu, președintele României, să fie declarat persona non grata.
Mihai Ghimpu: „Bașcanul este un vântișor care absolut nu observă nici copacul și nici frunza. Cine e el să ceară să fie declarat Băsescu persona non grata? Aceștia sunt agenții Moscovei, pe de altă parte, sunt cei care vor putere, iar puterea înseamnă avere. Vedeți ce s-a întâmplat în Ucraina, după ce au intrat oamenii în casa lui Ianukovici? Pâine de două kilograme, de aur. Însă oamenii sunt proști și îi amăgesc, cu limba moldovenească, cu autonomie, cu independență, cu federalizare, numai ca să se mențină la putere.”
Europa Liberă: Domnule Ghimpu, dar sunt forțe la Chișinău care acordă sprijin liderilor din autonomie, încearcă să sprijine aceste demersuri ale celor de la Comrat.
Mihai Ghimpu: „Comuniştii, nu numai aceştia, dar şi ceilalţi de până acum și autonomia s-a dat pentru ca să aibă voturi. Nu doar numai pentru că a vrut Moscova, dar tot fac politică pentru voturi, fiindcă e lupta pentru putere şi puterea înseamnă că aduce avere. Nu vreau să laud comuniştii, dar, pe timpul lui Voronin, aşa ceva nu s-a întâmplat. Era, în privinţa aceasta, ordine. Acuma, fiind membru al guvernului, îşi permite să încalce Constituţia.”
Europa Liberă: Domnul Formuzal?
Mihai Ghimpu: „Da. Să ne spună el nouă cu cine să trăiască, încotro să meargă, legea nu funcţionează. Totul depinde de...”
Europa Liberă: Bine, dar deputaţii din Parlamentul de la Chişinău au mers la Comrat şi au acordat sprijin.
Mihai Ghimpu: „Au fost și îi susţin. Înseamnă că trebuie legea să funcţioneze.”
Europa Liberă: Care sunt pârghiile legale?
Mihai Ghimpu: „Este Codul Penal. Deputatul nu poartă răspundere pentru declaraţiile politice. Dar dacă, ca cetăţean, acţionează, încălcând Codul Penal, Constituţia şi prevederile Codului Penal, trebuie să fie tras la răspundere. În cazul dat, procurorul general nu trebuie să se uite cine este preşedintele republicii, cine este prim-ministru, el are datoria ca în ţara aceasta să funcţioneze legea şi, în primul rând, să apere acest pământ. Şi trebuia îndată, imediat, deschis dosar penal. Dacă acţiunile contravin Codului Penal – dosar penal, şi în Parlament să fie ridicată imunitatea şi traşi la răspundere. Fiindcă noi, douăzeci de ani de zile, tot facem politică de felul acesta: dar hai să vorbim cu ei; dar hai să-i împăcăm.
De exemplu, ce să le mai dai la sud? Dacă ei nu sunt mulţumiţi de ceea ce li s-a dat şi vor mai mult, înseamnă că ei nu au nicio dragoste faţă de pământul acesta, faţă de statul acesta, faţă de oamenii aceştia. Pe dânșii îl interesează altceva. Şi atunci când omul încalcă legea, trebuie să fie tras la răspundere. Dar dacă noi, douăzeci de ani noi, ne-am dus, i-am îmbrăţişat, i-am lăudat, le-am făcut drumuri, le-am dat bani în buget, cu toate că ei au cerut autonomie economică... Dezvoltaţi-vă, domnilor, trăiţi din banii voştri.
Cei care sunt la putere trebuie să înţeleagă, odată şi odată, că s-a făcut peste măsură ce ţine de autonomia, de viaţa găgăuzilor de la sud. Eu cred că majoritatea cetăţenilor nu au nevoie de aceste conflicte, doar înţeleg foarte bine că, în cazul dat, se trezeşte nemulţumirea moldovenilor. Aceasta este şi o zâzanie interetnică. Nu se poate aşa. Sunt multe aici care trebuie să se vadă, nu eu, procurorii trebuie să vadă ce se încalcă şi cum.”
Europa Liberă: Vedeţi finalitatea acestor neînţelegeri între Chişinău şi Comrat?
Mihai Ghimpu: „Funcţionarea legii şi gata. Nu trebuie să cruţăm pe nimeni, odată ce în plan politic s-a făcut totul şi nu sunt recunoscători şi mulţumiţi. Și gata.”
Europa Liberă: Domnule Ghimpu, dumneavoastră, ca lider de partid, sunteţi mulţumit de felul cum este europenizată Moldova astăzi şi cum percepe simplul cetăţean această apropiere a Republicii Moldova de UE?
Mihai Ghimpu: „În loc să nu se fure banul public, să nu fie irosit aiurea, noi, ca atare, mai mult compromitem acest curs european. Fiindcă cetăţenii se întreabă: „Oare aceasta este Europa? Unde se ia Banca de Economii, se ia Aeroportul, se promovează ilegal prin buget sume?”
Europa Liberă: Şi atunci cum să creadă cetăţeanul în această apropiere de UE?
Mihai Ghimpu: „De aceea am spus şi eu, odată în Parlament, că: „Ceea ce faceţi voi, stimaţi membri ai coaliţiei, poate să aducă din nou la putere comuniştii.”
Europa Liberă: Ce s-ar întâmpla, dacă revin comuniştii la putere?
Mihai Ghimpu: „Aceasta ar însemna că s-a terminat cu cursul european, s-a terminat cu drumuri bune, cu creşterea economică, trecem iarăşi sub ciubota Kremlinului. Oamenii trebuie să înţeleagă că Uniunea Europeană înseamnă prioritatea omului şi funcţionarea legii. În această parte, unde ne aflăm noi acum, niciodată nu a fost în prim-plan omul, drepturile şi libertăţile lui sau viaţa lui socială.”
Europa Liberă: Reformele dau rezultate?
Mihai Ghimpu: „Reformele niciodată nu dau rezultat imediat, fiindcă ceea ce facem noi acuma trebuia să facem în anii ʾ90. Se mişcă, nu zic, poftim, clar că se mişcă lucrurile. Sunt lucruri vizibile, dar încă nu au ajuns să schimbe viaţa omului concret.”
Europa Liberă: Dar ca să se schimbe viaţa cetăţeanului în bine, la ce trebuie să se ajungă?
Mihai Ghimpu: „Să avem o putere cinstită, să avem o putere democratică în continuare, după alegerile din toamna anului aceasta, şi să fie continuat
Standardele europene ne impun ca să avem o guvernare mai corectă, mai cinstită, mai puţin coruptă, mai pentru oameni...
Eu vreau să vă spun că aşa văd lucrurile şi cei din Europa, căci ei înţeleg foarte bine că, în caz că ei închid poarta, este altă cale – spre Uniunea Vamală Rusia-Belarus. Şi aici e marele noroc al nostru, că, de fapt, meritul aparţine Uniunii Europene, ei mai mult vor ca la noi lucrurile să meargă înainte. Ei înţeleg: cu cât mai mult ne vom rupe de imperiul acesta, de acest Kremlin imperialist, cu atât mai slabă va fi Rusia şi cu atât mai bine va fi garantată libertatea şi independenţa popoarelor.”
Europa Liberă: Dar Rusia s-a împăcat cu faptul că Moldova merge spre Uniunea Europeană?
Mihai Ghimpu: „Clar că, niciodată nu se va împăca. Rusia are o aşa politică: ceea ce nu poţi lua astăzi, menții ceea ce ai şi apoi vii şi iei ceea ce ai vrut.”
Europa Liberă: Dar ce pârghii mai pot fi folosite de Moscova, în relaţia cu Chişinăul?
Mihai Ghimpu: „Dacă se conectează gazoductul Iaşi-Ungheni şi deja avem piaţă liberă în Europa, Rusia nu mai are pârghii, doar să şantajeze Moldova cu Transnistria. Dar şi aceasta depinde, cum am zis, dacă Ucraina merge spre Europa, Transnistria „moare”. Şi atunci Rusia nu poate să ajute, în cazul în care ea încearcă să dezbine şi Ucraina cum a dezbinat Republica Moldova, atunci va fi mai complicat.”
Europa Liberă: Trimiterea acasă a gastarbaiterilor moldoveni dă bătăi de cap în relaţia Chişinău-Moscova?
Mihai Ghimpu: „Eu cred că Uniunea Europeană de aceea a şi grăbit libera circulaţie. Această liberă circulaţie va compensa pierderea pe care o au cetăţenii, lucrând în Federaţia Rusă. Dar, totodată, vreau să vă spun că fac o mare greşeală, fiindcă, alungându-i acasă pe cei care lucrează, dacă vor pleca toţi de acolo, falimentează Rusia, fiindcă acolo nu se lucrează.”
Europa Liberă: Regiunea transnistreană rămâne un element de şantaj în relaţia moldo-rusă?
Mihai Ghimpu: „Rămâne, da. Depinde de Ucraina cine va fi mai departe în Ucraina.”
Europa Liberă: Formatul „5+2” de ce nu dă rezultate?
Mihai Ghimpu: „Fiindcă, în primul rând, e un format greşit. Nu pot fi Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii observatori, iar Rusia, care ne-a ocupat, mediator şi ea decide. Nu. Aici trebuie de schimbat formatul, dar eu cred că şi în această problemă, în cazul în care Ucraina merge spre Uniunea Europeană, se va schimba şi politica Uniunii Europene, şi a Statelor Unite ale Americii în problema formatului.
Ucraina este un actor foarte important în soluţionarea tuturor problemelor, în această zonă, nu e Republica Moldova cu trei milioane de cetățeni. Aşa că Rusia nu va reuşi, aşa cum ne-a dezbinat pe noi, să dezbine şi Ucraina. Şi aici îmi doresc ca Ucraina să fie o ţară europeană şi să nu preia politica Kremlinului.”
Europa Liberă: De ce unii ezită să zică clar când va fi data alegerilor parlamentare? 30 noiembrie poate fi o dată bătută în cuie pentru scrutinul electoral?
Mihai Ghimpu: „Cred că aceasta e cea mai potrivită zi – 30 noiembrie. Fiindcă alegerile din 2010 au fost la 30 noiembrie. E normal, exprimă mandatul deputaţilor, cu toată că validarea a avut loc mai târziu. Şi, dacă te gândeşti la cursul european, la o guvernare democratică, nu trebuie să amâni alegerile. Dacă vor fi amânate alegerile, înseamnă că se gândesc la alt curs cei care vor decide.”
Europa Liberă: Credeţi că Parlamentul va lua o decizie referitor la votul uninominal?
Mihai Ghimpu: „Nu cred. Am înţeles că deja totul e hotărât. Comisia de la Veneţia este împotrivă. Chiar îmi pare că şi Plahotniuc şi-a retras ideea. Straniu a fost, proiectul neînregistrat în Parlament a fost trimis Comisiei de la Veneţia. Noi am trimis o scrisoare: cum voi puteţi examina o foaie? Fiindcă proiectul se consideră înregistrat în Parlament, se înregistrează şi atunci se decide, Preşedintele Parlamentului îl trimite. Dar nu poţi să trimiţi nişte foi nesemnate, în genere, nici nu se ştie cine este autorul şi neînregistrat în Parlament. Aici au fost interese.
Acest vot uninominal este prea devreme, într-o societate săracă, unde omul îl cumperi cu macaroane ...
Europa Liberă: Mai nou am auzit că s-ar putea să sufere modificări Codul Electoral. Colegii dumneavoastră liberal-reformatori zic că ar cere două zile pentru votul celor din diasporă.
Mihai Ghimpu: „Numai nu „colegi”, vă rog frumos. Ce n-ar dori ei, ce n-ar vota ei, ei nu trec pragul electoral. Aici s-a terminat.”
Europa Liberă: Dar credeţi că trebuie modificat Codul Electoral, astfel încât cei din diasporă să aibă posibilitatea două zile să participe la vot?
Mihai Ghimpu: „Există problema aceasta. Fiindcă eu am fost, am avut întâlniri în Padova, Irlanda, Marea Britanie, Portugalia şi peste tot am vorbit cu lumea, duminică foarte mulţi oameni muncesc şi cred că ar fi corect aşa. Dar vreau să spun că votul diasporei va fi decisiv.”
Europa Liberă: El şi a fost decisiv.
Mihai Ghimpu: „Şi a fost, şi rămâne. O guvernare democratică poate avea loc doar cu votul cetăţenilor şi cu prezenţa PL-ului.”
Europa Liberă: Înţeleg că lăsaţi loc pentru „bună ziua” colegilor din coaliţia de guvernare proeuropeană?
Mihai Ghimpu: „Nu prea vreau. Eu îmi doresc ca Partidul Liberal să aibă majoritatea – 50+1 – dar aceasta decid cetăţenii. Dar, dacă suntem realişti, obiectivi, cam aceasta este realitatea astăzi, depinde care şi cu cât vom veni, nu văd alte partide. Îi cunosc deja, ştiu ce vreau ei – nu vor ceea ce vrem noi, liberalii. Haideţi să luăm ce realizări avem noi acolo, drumuri, dacă nu ar fi realizările PL-ului, cu decretul meu, cu desecretizarea, condamnarea comunismului, cu limba română, cu Crăciunul, e puţin acolo, cu majorări de salariu la categorii din medicină, sfera bugetară.”
Europa Liberă: O forță a treia poate să apară? Acum tot mai insistent vor să se implice în politică oameni de afaceri. Mă refer și la domnul Veaceslav Platon care a fost deputat pe listele AMN, și la domnul Renato Usatîi care vrea să își facă partid. O a treia forță poate să apară?
Mihai Ghimpu: „Forță ca aceștia nu e nevoie să apară. Aici trebuie să apară o forță din oameni corecți, cinstiți, patrioți fiindcă funcția publică ți-e dată pentru oameni, nu pentru a deveni miliardari și milionari.”
Europa Liberă: Eu vă întreb de Renato Usatîi și Veaceslav Platon.
Mihai Ghimpu: „De Renato Usatîi habar nu am. Dar cine sunt ei? Ce fel de partid? Cine îi va vota? Neamurile, prietenii, subalternii? Nu! Nu au nicio șansă. Ei, ce e problema noastră? Că alternativă nu există.”
Europa Liberă: O coaliție liberal-comunistă?
Mihai Ghimpu: „Chiar dacă își schimbă denumirea în Partidul Liberal Comunist, totuna nu poate fi. Sigur că nu. Și aici e problema. Știți că eu sunt foarte îngrijorat în privința aceasta. Dar, dacă unul din aceștia se duce cu Voronin? La sigur, noi nu ne vom duce cu comuniștii.”
Europa Liberă: Cine ar putea să se ducă cu PCRM-ul?
Mihai Ghimpu: „Și unul, și altul, și PD, și PLDM.”
Europa Liberă: Dar comuniștii ar vrea cu cineva dintre ei să guverneze?
Mihai Ghimpu: „Atunci când nu ai mandate de ajuns, sigur că, se vor duce și vor pupa mâna, numai să fie la putere. Cetățenii trebuie să facă tot posibilul să avem o guvernare democratică.”
Europa Liberă: PCRM-ul rămâne monolit?
Mihai Ghimpu: „Eu cred că, dacă PCRM-ul, data viitoare, nu va fi la guvernare, se scindează, nu va mai rezista. Acum se mențin că unii cred că vor fi la guvernare, dar ei se vor duce de-a tăvălucul, ca și Dodon și toți acei care au plecat.”
Europa Liberă: Dar ați discutat cu domnul Voronin? Vi s-a plâns vreodată de sănătate?
Mihai Ghimpu: „Nu. Arăta foarte bine. Nu vedeți că, după noi, generațiile sunt mult mai slabe?”
Europa Liberă: Cât de fragilă e statalitatea Republicii Moldova azi?
Mihai Ghimpu: „Așa cum a spus și Eminescu, suntem inteligenți, dar nu avem caracter. Acesta e nenorocul nostru. Dar oricum noi avem perspectivă fie la Bruxelles, fie peste Prut. Sunt două căi și aici fiecare din noi trebuie să înțeleagă că, dacă noi vom fi ținuți la hotar de Bruxelles, înseamnă că ne va păpa Rusia. De aceea trebuie fim siguri: ori încolo, ori încoace, altfel, rămânem fără casă.”
