Viorel Chivrigă: „Trebuie să aibă loc nişte schimbări revoluţionare în tot domeniul finanţelor publice”

Cum mai sunt cheltuiţi banii publici puşi deoparte pentru „zile negre” sau pur şi simplu pentru necesităţi imprevizibile? A ajuns Fondul de Rezervă al Guvernului un monument al bunelor practici sau rămâne - aşa cum e acum - un „atavism”? Întrebări pentru o discuţie cu cercetătorul Viorel Chivriga, autorul unui studiu la această temă, realizat la Asociaţia pentru Democraţie Participativă „Adept”.


Europa Liberă: Aşadar, Fondul de rezervă al Guvernului, banii puşi deoparte, cum s-ar zice, ai guvernului destinaţi situaţiilor imprevizibile, general vorbind, de fapt 0,25% din Bugetul de stat în 2013. În general, anul 2013 a fost mai îmbucurător decât alţi din perspectiva modului de cheltuire a mijloacelor din Fondul de Rezervă?

Viorel Chivriga: „Sunt schimbări pozitive, dar au rămas intangibile şi unele carenţe care au existat în anii precedenţi. Anul 2013 este totuşi un an specific. Se vorbeşte mult, inclusiv în ştirile Europei Libere, despre Acordul de Asociere al R. Moldova la UE care a fost parafat la summit-ul de la Vilnius. Acest acord prevede schimbări anume pe panta economică. Deci, Republica Moldova trebuie să tindă la o economie de piaţă funcţională şi să ajusteze politicile sale la politicile UE.

Şi aici este foarte mult loc anume pentru finanţele publice sănătoase. Nu a fost un scop în sine de a scrie un studiu, ci de arata carenţele, dar şi posibilităţile de a gestiona un fond, mai mare sau mai mic, într-un mod mai sănătos decât în anii precedenţi. Şi aş specifica câteva lucruri care sunt în opinia mea şi a colegilor mei esenţiale.

S-a atras atenţia la unele sesizări ale cercetătorilor privitor la probleme de gestionare a acestui fond. Sunt mai puţine decizii guvernamentale emise în anul 2013, sunt omise unele destinaţii care erau finanţate până acum, printre ele cele confidenţiale, sunt alocaţi mai puţini bani pentru unele destinaţii în mare măsură inutile şi e atrasă o atenţie mai mare la acţiunile care sunt stipulate în regulamentul aprobat pentru a gestiona fondul de rezervă. Dar sunt şi unele probleme care trebuie să fie analizate foarte bine de instituţiile de resort, de Curtea de Conturi şi de a face puţin menaj în domeniul dat.”

Europa Liberă: Să le luăm pe rând. Ajungem şi la carenţele care sar în ochi în modul de gestionare a fondului de rezervă. Dar dacă vorbim de cadrul legislativ şi normativ care vizează alocarea şi utilizarea banilor din Fondul de Rezervă, s-ar putea spune că acesta s-a schimbat în bine odată cu procesul de integrare europeană astfel încât să nu permită diverse anomalii?

Viorel Chivriga: „Nu prea s-au schimbat multe lucruri. Acum e pe linie de aşteptaee o lege foarte importantă - Legea finanţelor publice şi răspunderii bugetar-fiscale - care a fost votată de Parlament în două lecturi, dar până nu va fi votată şi în lectura finală, nu putem vorbi despre o schimbare serioasă în domeniul dat. Acest proiect de lege conţine o secţiune care este dedicată fondului de rezervă şi fondului de intervenţie.

E o filozofie nouă în acest domeniu, dar pentru a apărea nişte premise ca această filozofie să prindă puţin teren, trebuie să fie aprobat proiectul respectiv. Aici e vorba anume de o trecere la un nou sistem care este utilizat în statele europene şi probabil că, aşteptând, trebuie să fim foarte atenţi la ceea ce se întâmplă în prezent. Regulamentul care este utilizat are carenţe. Deci, sunt acţiuni acolo care sunt destul de vagi şi interpretabile. Şi lucrul acesta, interpretarea, de fapt se întâmplă în fiecare an.”

Europa Liberă: Spuneaţi de această nouă filozofie. Trebuie să înţelegem că aceasta a fost ratată odată cu amânarea adoptării legii respective?

Viorel Chivriga: „Eu cred că nu a fost ratată, ci lăsată la o parte. Aici, într-adevăr, trebuie să aibă loc nişte schimbări revoluţionare în tot domeniul finanţelor publice. Şi e regretabil că acest proiect de lege deja de câţiva ani este pe linia de aşteptare. Probabil, cei din Parlament ar trebui să grăbească reformele, ele trebuie susţinute şi realizate, anume pentru a face nişte schimbări de anvergură. Dar anume procesul pe care îl avem în Republica Moldova în ceea ce priveşte gestionarea banilor publici din fondul de rezervă este un atavism din trecut şi el trebuie lăsat în urmă.”

Europa Liberă: Repartizarea mijloacelor în funcţie de apartenenţa politică a primarilor. Cât de evidentă a fost?

Viorel Chivriga: „Nu a fost un scop în sine de a arăta o anumită situaţie în domeniul dat. Dar atunci când am început cercetarea am observat unele date care atestă că aşa este. Într-o singură decizie de guvern, care de altfel are mai multe carenţe – 167 – prin care sunt alocate administraţiilor publice locale sume destul de consistente, mai mare de 30% din suma eliberată din fond în anul curent, am sesizat că cea mai mare parte a resurselor financiare, şi aici e vorba de mai mult de 20 de milioane de lei, este alocată primăriilor unde primari sunt membri ai două partide politice din Moldova – PLDM cu 47 la sută şi PD cu 39 la sută. Primăriilor cu primari membri ai PL – 4%, primarilor independenţi - 6% şi celor de la PCRM – 4%. Deci, sunt nişte cifre ce probabil ar trebui analizate de instituţiile de resort.”

Europa Liberă: Banii pentru ce s-au dat?

Viorel Chivriga: „Pentru acoperirea unor datorii, adică cu destinaţii la fel neconforme cu regulamentul, pentru că este o acţiune care nu se regăseşte în cele prevăzute în normă.”

Europa Liberă: Unii ar spune că asemenea practici – de a-ţi stimula astfel fanii politici ar fi fireşti şi chiar recomandabile. Ce li se poate replica, de fapt?

Viorel Chivriga: „Este un precedent mai vechi, venit de hăt departe şi probabil că trebuie de debarasat de o astfel de practică. În primul rând ea stimulează traseismul politic. Vă spuneam despre primarii care au candidat independenţi.

În rândul doi, cei care guvernează ţara trebuie să ţină cont că jos sunt oamenii care votează şi care de fapt realizează schimbarea în ţară. Nu partidele politice care sunt foarte vizibile mai ales în ajunul scrutinelor electorale. Este o practică proastă care trebuie eliminată din viaţa politică. Probabil că în afară de o monitorizare foarte-foarte atentă a celor ce se petrec pe dimensiunea dată, e nevoie şi de transparenţă, dar şi de decizii foarte şi foarte dure atunci când apar astfel de acţiuni.

Fondul de rezervă este un fond specific şi aici sunt o mulţime de acţiuni şi cheltuieli care sunt imprevizibile şi trebuie luate în vedere de decidenţii care trebuie să ia măsuri foarte rapide pentru a atenua efectele diferitor factori care provoacă situaţii de criză din ţară.”

Europa Liberă: Dar sub aspectul alocării banilor pentru situaţii absolut previzibile, cum ar fi venirea primăverii de exemplu - o practică destul de frecventă anterior - cum stau lucrurile urmare a cercetării pe care aţi realizat-o?

Viorel Chivriga: „Foarte bine. Dacă luăm în consideraţie că ponderea hotărârilor imprevizibile e numai de 11% şi a celor previzibile – de 89%, vedem că utilizarea mijloacelor din fond nu este privită ca o scăpare pentru a determina aceiaşi atenuare a riscurilor naturale şi a multor altor riscuri care survin pe parcursul anului. E o problemă destul de mare şi este vizibilă. Nu doar în 2013, ci şi în anii precedenţi. Sunt schimbări, dar ele sunt minore. Sunt carenţe mari în ceea ce priveşte acţiunile guvernului, dar şi a unor instituţii în mod special.”