Tot mai probabila eliminare a vizelor europene este motiv de bucurie pentru unii moldoveni, îi lasă indiferenți pe alții, dar pe oficialii de la Chișinău, fără excepție, îi umple de mândrie. Nu doar ambasadorii și personalul externelor se consideră răspunzători de acest succes tot mai apropiat, ci și ministerul de interne. El se laudă că meritul îi aparţine în mare parte, întrucât era responsabil de 70 la sută din planul de acţiuni pentru abolirea vizelor. Declaraţia a fost făcută de viceministrul de interne Serghei Diaconu la o conferinţă de presă organizată de Asociaţia pentru politică externă şi fundaţia Soros-Moldova, unde a fost lansat un studiu despre cum decurge reforma MAI. Detalii are Alla Ceapai.
In baza studiului realizat de Asociaţia pentru Politică Externă, Ministerul de Interne s-a ales cu o nota favorabila chiar in ziua in care parlamentarii europeni au decis sa dea unda verde cetățenilor moldoveni pentru călătoria în spațiul Schengen.
Directorul APE, Victor Chirilă, a concluzionat că reformarea cu succes a Internelor a făcut posibila votarea de joi din Parlamentul European.
Prezent la lansarea studiului viceministrul afacerilor interne Serghei Diaconu a declarat că meritul pentru liberalizarea vizelor aparţine în mare parte instituţiei pe care o reprezintă. Întrucât tocmai MAI, spune Diaconu, era responsabil de partea leului din condițiile prevăzute în planul de acţiuni pentru eliminarea vizelor:
„70 la sută din cerinţele planului de acţiuni pentru liberalizarea vizelor erau pe spatele MAI. Puţini ştiu despre acest lucru. Poliţia de frontieră, Biroul Migraţie şi Azil, poliţia, situaţiile excepţionale, aparatul ministerului a avut foarte mult de lucru. putem să spunem că şi datorită eforturilor conjugate ale angajaţilor Ministerului s-a reuşit să nu avem nici o restanţă. Suntem dintre puținele Ministere care nu a avut nici o restanţă la capitolul realizării cerinţelor pentru înaintarea liberalizării regimului de vize şi Acordului de Asociere.”
Printre cele mai importante obiective ale reformei, analizate în studiul,este separarea, în 2013, a funcţiilor MAI de cele ale poliţiei, gestionate de Inspectoratul general de poliţie. Autorul studiului, Victor Munteanu, director de programe la Fundaţia Soros-Moldova, se declara convins ca gratie reformei s-a pus temelia unui nou sistem polițienesc ajustat la rigorile europene. O altă realizare este demilitarizarea poliţiei, care în opinia expertului, începe să se debaraseze de statutul de „organ armat”, statut moştenit de la miliţia sovietică.
Un alt pas important în opinia expertului a fost şi crearea poliţiei de patrulare prin lichidarea mai multor structuri ale poliţiei rutiere.
Expertul Victor Munteanu precizează însă că schimbările structurale din cadrul MAI încă urmează să-şi demonstreze funcţionalitatea. La capitolul restanţe studiul constată stagnarea reformării serviciului de carabinieri şi pregătirea slabă a poliţiştilor. Autorul studiului recomandă MAI să ducă la bun sfârşit procesul de demilitarizare a instituţiei, să-şi concentreze atenţia în a modifica comportamentul şi atitudinea poliţiştilor în comunicarea şi deservirea cetăţenilor şi să contracareze schemele de corupţie în care sunt implicaţi poliţiştii. Viceministrul Serghei Diaconu a spus că despre o demilitarizare totală se va putea vorbi în câţiva ani, întrucât funcţionarii din mai multe structuri cum ar fi serviciu de securitate sau direcţia anticorupţie nu îşi pot exercita activitatea decât în condiții de subordonare. Cât priveşte lupta cu corupţia, Serghei Diaconu, spune că aceasta este prioritatea de bază a Ministerului pentru acest an:
„Ceea ce ne-am pus noi ca bază atât în legea cu privire la poliţie, cât şi în planul de activitate anual al ministerului este respectarea integrităţii de către poliţişti, poliţia de frontieră, situaţii excepţionale şi angajaţii BNA. Vom face teste de integritate, controale inopinate şi monitorizarea stilului de viaţă.”
MAI promite ca până în 2016 să finalizeze reforma, cel puţin aşa este prevăzut în programul strategic de dezvoltare pentru următorii doi ani. Numai că pentru buna funcționare a unei poliţii moderne şi a unui Minister de talie europeană, e nevoie de, constata viceministrul Serghei Diaconu, 98 de milioane de euro. Asta peste cele 20 de milioane negociate deja cu UE.
