Cu ocazia zilei de 8 Martie, cotidianul „Adevărul” a provocat la discuții patru doamne care au reușit să-și facă o carieră şi au alături familii care le susţin. Ele au vorbit despre rolul femeilor și problemele cu care se confruntă acestea în Moldova, dar și despre cum se pot schimba mentalitățile. Bunăoară, în opinia ambasadoarei Suediei în Republica Moldova, Dna Ingrid Tersman, cauzele ce împiedică femeile din Republica să se facă remarcate sunt sărăcia sau stereotipurile. „Societatea încă nu a înţeles că femeile şi bărbaţii pot şi trebuie să contribuie în mod egal la dezvoltarea ţării”, a concluzionat Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova.
Jurnalistul Ion Preaşca scrie în „Adevărul” că după prăbuşirea sistemului de transferuri rapide Migom, administrat de European Trust Bank din Moscova, mai multe bănci din statele CSI pun la îndoială fiabilitatea şi altor sisteme de acest fel din Rusia. Bănci din Ucraina, Uzbekistan, Azerbaidjan şi Kîrgîzstan şi-au manifestat îngrijorarea în legătură cu sistemele de transfer rapid ruseşti. Reporterul face trimitere la agenţia rusă RBK potrivit căreia pierderile directe ale băncilor din spaţiul CSI se ridică deja la 50 de milioane de ruble.
Într-un interviu acordat ziarului „Jurnal de Chişinău”, primul preşedinte al Ucrainei, Leonid Kravciuk, unul dintre semnatarii actului de destrămare a URSS, face o paralelă între situaţia din Crimeea şi cea din regiunea transnistreană. „Este o tactică a Rusiei de a crea în jurul său zone de conflict, să arunce benzină pe foc ca să menţină în aceste teritorii o situaţie încordată. Aici vorbim despre state care, în urma intervenţiei Rusiei, şi-au pierdut integritatea teritorială, de exemplu, Republica Moldova. Noi realizăm că forţele armate din Transnistria au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca această regiune să devină ceea ce este acum. În primul rând, acest fapt complică situaţia Republicii Moldova, inclusiv a regiunii transnistrene”, a opinat Leonid Kravciuk.
George Damian constată în „Timpul” că „Basarabia a fost pedepsită prin Transnistria imediat ce a dat primele semne că doreşte să se întoarcă spre Occident”. În ceea ce priveşte Ucraina, crede autorul, Rusia a avut ceva mai multă răbdare. „Kievului i s-au permis multe – însă linia roşie a fost trasată limpede de la bun început: fără niciun fel de aprofundare a relaţiilor cu Uniunea Europeană şi mai ales, fără un parteneriat cu NATO. Orice încercare de încălcare a acestei linii trăgea semnalul de alarmă la Moscova”, scrie George Damian. Pentru că o parte din ucraineni s-a opus, Crimeea este astăzi controlată de „indivizi înarmaţi”, conchide autorul.
„Pentru a fi acceptat pe piața controlată de Vladimir Putin, nu e suficient ca vinul să fie calitativ, producătorul moldovean trebuie să fie separatist sau, cel puțin, antieuropean, adept al Uniunii Vamale”, scrie editorialistul Nicolae Negru în „Ziarul Naţional”. Autorul face această constatare după ce serviciul federal rus „Rospotrebnadzor” a anunţat miercuri, 5 martie, că de la începutul anului în Rusia au fost importate 13 loturi de băuturi spirtoase din regiunea transnistreană, iar acum se examinează cererea başcanului Găgăuziei privind exportul pe piaţa rusească a producţiei vitivinicole a 5 companii din regiune. „Meritele lui Formuzal, ca să nu mai vorbim de cele ale lui Șevciuk, față de Rusia sunt cunoscute. El este răsplătit astfel pentru „referendumul” antieuropean, dar și pentru declarațiile sale împotriva noii puteri de la Kiev, pe care a caracterizat-o în termenii plăcuți lui Putin”, notează Nicolae Negru.
Reporterul Mariana Raţă de la „Ziarul Naţional” a stat de vorbă cu experţi economici încercând să afle „Cine îngenunchează leul?” după ce vineri, 28 februarie, câteva bănci au stabilit un curs de schimb pentru euro și dolar care a depășit toate recordurile din Republica Moldova. „Explozia de vinerea trecută de pe piața valutară putea fi provocată fie de o descreștere economică bruscă sau de o urgență de plată a vreunei datorii mari, lucruri care nu s-au întâmplat. Un alt motiv ar fi că cineva, o persoană foarte influentă, care deține multe afaceri în R. Moldova, a început brusc să cumpere valută, creând un deficit pe piață”, a explicat Roman Chircă. Atât el, cât şi Gheorghe Costandache, un alt expert economic, presupun că, până în mai 2014, vom asista la o apreciere lentă a leului care ar putea reveni la valorile sale de acum un an – de 16,30 lei pentru un euro şi 12,5 lei pentru un dolar.
