„Nu trebuie să aşteptăm să vină europenii să ne facă nouă bine, ori să vină ruşii...”

Începutul de integrare în Uniunea Europeană este unul extrem de favorabil reducerii sărăciei comunitare și reducerii decalajelor de dezvoltare între sat și oraș, între o localitate centrală și una periferică. Dar aceasta cu câteva condiții simple: să fie făcute proiecte competitive pentru obținerea fondurilor, să fie asigurare logica și transparența instituțională, necesare unei bune implicări a populației în procesele de modernizare.

Despre nevoia europenizării vorbim, la acest sfârșit de săptămână. Europa a devenit un sinonim cu demnitatea umană, responsabilitatea personală, libertatea și prosperitatea. Și nu este vorba numai de bunăstarea materială, este o alegere civilizațională. Precum Moise și-a dus poporul prin deșert, Europa trebuie să își ducă națiunile spre libertate și prosperitate, într-un mod mult mai îndrăzneț, cu viziune și responsabilitate. Aceasta a spus premierul Iurie Leancă, la Congresul Partidului Popular European care și-a ținut lucrările la Dublin, Irlanda. Și, dacă pe exterior, mesajul poate fi recepționat ușor, în Moldova profundă, cetățenii se mai împart între euro-sceptici și euro-optimiști. Dovadă sunt și vocile adunate la microfonul Europei Libere în satul Isăicani, o localitate parcă uitată de lume.

Europa Liberă: Cum înţelegeţi integrarea europeană?

– „Integrarea europeană este un lucru foarte bun pentru Republica Moldova. Toate tehnologiile moderne vin din Uniunea Europeană. Rusia este Rusia. Rusia a fost, de când este ea, Rusia şi cam a fost de aceea care să cucerească noi teritorii. Şi ne-a făcut să ajungem la ceea ce am ajuns, la ziua de astăzi. Transnistria este o problemă foarte mare, care ar trebui rezolvată. Şi cred că, dacă ne vom integra în Uniunea Europeană, vom primi ajutor cu adevărat, Moldova să fie o ţară independentă şi integră.”

Europa Liberă: Ce ştiţi despre integrarea europeană?

– „Procesul de integrare este un proces îndelungat. Nu este chiar aşa de simplu.”

Europa Liberă: Dar ştiţi care sunt beneficiile? Ce câştigă cetăţeanul, statul de la această apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană?

– „Pe mine mă atrage mai mult integrarea în Uniunea Vamală. Suntem mai aproape şi după nivelul de dezvoltare economică şi avem aceeaşi credinţă, şi aceeaşi mentalitate, aş zice.”

– „Să mergem cu Rusia, nu cu Europa.”

Europa Liberă: De ce?

– „Pentru că e mai bine acolo. Oamenii se duc acolo şi câştigă. Şi eu am fost, în trecut, la Moscova, la Arhanghelsk, la tăiat pădure. Aşa că eu sunt mulţumit cu ei.”

Europa Liberă: Cu cine?

– „Cu cine?! Cu Putin, la urma urmei. Este un om de treabă.”

Europa Liberă: Spuneţi, aici, la Isăicani, sărăcia e mare?

– „Sărăcia este. Fiindcă oamenii nu au de lucru. Ţăranii au pământ, dar cu pământul nu poţi face nimic. Trebuie investiţii şi la ţară, căci, după părerea mea, nu se prea dau investiţii în agricultură, mai ales. Ţăranul e ţăran, el nu prea face grevă. Dar, dacă va face ţăranul grevă, atunci va fi trist pentru toţi. Toţi ne hrănim de la ţară.”

– „Conducerea de vârf ar trebui mai mult să se axeze pe combaterea corupţiei, în Republica Moldova. Mai mult să lucreze asupra ridicării bunăstării poporului, asupra problemei de integrare a Republicii Moldova în interiorul ţării, dar nu în afara ei. Avem douăzeci de ani de când vorbim despre reintegrarea ţării, însă hotarele Transnistriei se extind pe teritoriul Republicii Moldova…”

Europa Liberă: Dar unde trebuie să ajungă Moldova?

– „La integrarea europeană, la un trai decent. Trebuie să-şi aducă cetăţenii acasă, cei care muncesc la negru.”

– „Eu, de o lună de zile, sunt venit acasă. Mă rog, mi-am făcut bani în Rusia. Dar de unde din altă parte? Eu nu pot în altă parte să mă duc să-i aduc. Eu în Europa nu pot să mă duc.”

Europa Liberă: Dacă nu aţi avea restricţii să circulaţi în Uniunea Europeană?

– „M-aş duce în Europa. Pentru că tot mi-e interesant şi acolo să văd cum trăieşte lumea. Peştele caută unde e mai adânc şi omul – unde e mai bine; găina scurmă ca să se hrănească. Aşa şi noi suntem. Suntem nevoiţi să ne ducem undeva.”

Europa Liberă: Există momente când vă gândiţi la această apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană?

– „A fost sesiunea Parlamentului European, care deja a hotărât, mai este încă un mic pas şi sperăm că degrabă cetăţenii moldoveni vor călători fără vize în Uniunea Europeană. Şi, pas cu pas, cu încetul, ne vom apropia. Vom primi, cred, acel sprijin material, chiar şi spiritual, din partea Uniunii Europene şi va fi totul bine. Să sperăm aşa.”

Europa Liberă: Rusia este supărată că Moldova se apropie de UE?

– „Foarte.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi aceasta?

– „Păi, cum să vă explic eu de ce Rusia este supărată că Moldova vrea să adere la Uniunea Europeană?! Pentru că tot nu vrea să dea graniţele ei, să zicem aşa, să aducă o bază NATO aici sau altceva, să se apropie cineva de dânsa.”

Europa Liberă: Sunteţi euro-optimistă, euro-sceptică?

– „Aş vrea să fie bine pentru copiii noştri, pentru ţara noastră.”

Europa Liberă: Dar binele acesta cine îl poate face?

– „Noi împreună. Nu trebuie să aşteptăm să vină europenii să ne facă nouă bine ori să vină ruşii, sau această Uniune Euroasiatică. Nu ne va face nici ea bine. Noi trebui să punem mână de la mână şi să muncim, să facem, să ne organizăm ţara... Nu degeaba se spune: „Dă, Doamne, mintea moldoveanului cea de pe urmă.”

***

Aproape 100 de kilometri despart lumea „civilizată" a Chișinăului de satul Isăicani, în care mi-am amintit de spusa domnitorului Moldovei, Ștefan cel Mare: „Vai, ce gloduri sunt aici, că nici cu gândul nu te duce”. La Isăicani, nu am întâlnit oameni care să își întindă caviarul pe feliuță. Dar am cunoscut săteni care taie mămăliga cu ața. E și cazul pensionarei Nina Șișcanu, fostă profesoară la școala din localitate.

Nina Şişcanu: „Douăzeci de ani am lucrat în şcoala aceasta.”

Europa Liberă: Şi cum e satul acesta?

Nina Şişcanu: „Înapoiat. Șosea nu e, cultură nu e. Eşti ca în întuneric. Aici niciun fel de cultură nu văd.”

Europa Liberă: Lipsa de cultură ce înseamnă? Degradarea unui sat?

Nina Şişcanu: „Da, drumuri rele. Mai ales, când este glod, mai cazi și jos, te murdărești, din cap până în picioare. E numai sărăcie. Ian uitaţi-vă, casa aceea urâtă, rare case sunt bune. Gardul cel vechi îl pun pe foc, era dărâmat din cale afară. Aici este biserică. Să fi fost eu o simplă babă, dar am lucrat învăţătoare… Și îmi era ruşine de elevi, şi de cei care veneau de prin sate, la biserică, pe lângă şcoală, și am făcut gardul din sârmă.”

Europa Liberă: Plângeţi deseori?

Nina Şişcanu: „Da. Am tras mult frig, iarna aceasta, fiindcă nu am avut de foc.”

Europa Liberă: Şi cine vă vine în ajutor?

Nina Şişcanu: „Nimeni.”

Europa Liberă: Asistentul social vă trece pragul casei?

Nina Şişcanu: „A fost o domnişoară. M-am jeluit că trăiesc greu şi n-am mai văzut-o. Am cerut ajutor şi nu mi-au mai dat. Nu am nici podea în casă.”

Europa Liberă: De ce nu aţi pus podea pe jos?

Nina Şişcanu: „Nu am avut bani, nu am avut cu ce cumpăra scândură. Dar nici pe viitor nu voi putea. Când am să mor, nu-mi mai trebuie podea. Aștept moartea. Am 75 de ani.”

Europa Liberă: Mergeţi des la magazin?

Nina Şişcanu: „Când am bani, mă duc. Când nu am – nu mă duc.”

Europa Liberă: Şi când nu aveţi bani, ce puneţi pe masă?

Nina Şişcanu: „Facem câte o mămăliguţă, o întingem în sare şi mâncăm.”

Europa Liberă: Mămăligă cu sare – aceasta e mâncarea?

Nina Şişcanu: „Da. O mai înmuiem în ulei. Dar ce, nu aţi mâncat mămăligă cu sare? Dar cum o mai mănânci, când eşti flămândă!”

Europa Liberă: Incredibil. Un profesor, care are un stagiu de patruzeci de ani, să zică că a ajuns să nu aibă ce mânca, ce pune pe masă.

Nina Şişcanu: „Dacă pensia e mică. Eu nu am primit bani pentru lemne, cărbune şi nici ajutor nu am primit.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să vorbiţi despre viitorul satului Isăicani, cum îl vedeţi? Poate să ajungă în Uniunea Europeană un asemenea sat?

Nina Şişcanu: „Nu poate să ajungă cu aşa sărăcie.”

Europa Liberă: Şi ce viitor are satul Isăicani?

Nina Şişcanu: „Nu ştiu dacă mai are viitor. Dacă nimeni nu ne va ajuta, atunci ce viitor poate fi?!”

Europa Liberă: Cine trebuie să ofere acest ajutor?

Nina Şişcanu: „Eu cred că Parlamentul, șefii cei mai mari să ne pună pe noi în mişcare. Clar că şi noi trebuie să luăm parte la înfrumuseţarea satului, la curăţenie, la plantat pomi. Ian uitaţi-vă ce casă urâtă este şi acolo.”

Europa Liberă: Veți mai merge la alegeri?

Nina Şişcanu: „Da. Votăm, că tot auzim că viaţa va fi mai frumoasă, mai uşoară. Cum spune toată lumea, votăm, dar apoi nimic nu vedem. Îmi plăcea de Voronin...”

Europa Liberă: Aţi votat cu el?

Nina Şişcanu: „Cât a fost la conducere, cum nu am votat? Om deştept, tot a făcut câte ceva.”

Europa Liberă: Cine?

Nina Şişcanu: „Voronin.”

Europa Liberă: Aţi crezut în comunism?

Nina Şişcanu: „Am crezut.”

Europa Liberă: Mai credeţi?

Nina Şişcanu: „Nu ştiu. Acum, când ţine cuvântare Nicolae Timofti, spune că vom trăi mai bine.”

Europa Liberă: Ce mesaj aţi vrea să audă cei de sus de la dumneavoastră?

Nina Şişcanu: „Lumea să trăiască mai bine, ei să conducă mai bine. Să ne acorde ajutor, să ne pună pe roate.”

Europa Liberă: Ce înseamnă integrare europeană?

Nina Şişcanu: „Eu aşa aud: dacă vom intra în Uniunea Europeană, vom trăi mai bine. Şi cine nu vrea să trăiască mai bine? Eu la radio aud că pe Moldova nu prea au ochi să o vadă în UE, fiindcă e mare sărăcia.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, care aţi fost profesoară, atâţia ani, altădată spuneaţi elevilor că trebuie să existe Uniunea Sovietică mai departe? Cum era?

Nina Şişcanu: „Clar lucru că aşa era.”

Europa Liberă: Ce vă doriţi cel mai mult acum?

Nina Şişcanu: „Să văd cultură, să văd frumuseţe. Eu sunt în vârstă, dar tare îmi place să fie frumos, să fie o floare, ce văd în faţa ochilor, un copăcel, să văd frumos în faţa ochilor, un drum frumos. Când merg în alte sate, văd nişte case şi mă uit, şi mă uit, la case frumoase, delicate...”

***

Satele cele mai sărace sunt cele ale oamenilor ocupaţi, mai ales, în agricultură şi localizate izolat, departe de drumuri modernizate. Lipsa de calificare, munca la pământ şi izolarea aduc după ele venituri reduse, locuinţe insalubre, sănătate precară, mentalităţi care favorizează un mod de viaţă centrat pe supravieţuire, nu pe creştere, pe dezvoltare, pe autoîmplinire. Chiar dacă sărăcia nu este eternă, ea are putere de inerție. Este concluzia la care am ajuns, după o discuție, avută mai pe îndelete, la Isăicani, cu Mihai Ungureanu, un bărbat de aproape 60 de ani, tată a patru copii, neangajat în câmpul muncii.

Mihai Ungureanu: „Cred că merită să ne integrăm în Uniunea Europeană. Cu Uniunea Sovietică, am fost mulţi ani şi am înţeles: comandă era de sus, de jos noi trebuia să lucrăm, dar folos – nimic. Noi credem că această integrare ne va face să fim mai liberi, mai democraţi, mai altfel.”

Europa Liberă: Libertate ce înseamnă?

Mihai Ungureanu: „Libertate înseamnă libertatea cuvântului, libertate de lucru să găsim, de circulaţie liberă.”

Europa Liberă: Aici suflul integrării pătrunde, ajunge?

Mihai Ungureanu: „Pe unde ajunge, unde nu ajunge. Nu înţeleg toţi ce înseamnă aceasta.”

Europa Liberă: Modernizarea satului înseamnă, în primul rând, o infrastructură bună, drumuri practicabile, canalizare, apeduct, mentalitatea omului schimbată?

Mihai Ungureanu: „Aşteptăm şi noi, cum spuneţi dumneavoastră, să fie drumurile mai bine, să avem apeduct.”

Europa Liberă: Cu veceu în curte, puteţi să vă gândiţi la apropierea Moldovei de UE?

Mihai Ungureanu: „Clar că nu. Trebuie o modernizare oarecare, să fie veceul în casă, să fie apă, gaz, să fie o infrastructură. Aceasta este principalul pentru noi.”

Europa Liberă: Locuri de muncă aveţi azi?

Mihai Ungureanu: „Nu avem.”

Europa Liberă: Şi ce faceţi?

Mihai Ungureanu: „Stăm acasă. Avem cote şi aşteptăm.”

Europa Liberă: Şi pământul aveţi cu ce-l prelucra?

Mihai Ungureanu: „Nu. Nu avem tehnică, plătim o grămadă de bani ca să vină cineva cu tractorul să-l are, să-l cultive.”

Europa Liberă: De unde luaţi bani, ca să achitaţi prelucrarea pământului?

Mihai Ungureanu: „Mai lucrăm prin alte ţări.”

Europa Liberă: Unde aţi mers şi aţi muncit?

Mihai Ungureanu: „La Moscova, în Ucraina, chiar şi în România am fost.”

Europa Liberă: Aţi câştigat bani?

Mihai Ungureanu: „Am câştiga puţin. Bani mulţi nu câştigăm. Am câştigat doar pentru întreţinerea familiei. Avem băieţi la şcoală, la grădiniţă şi de nevoie plecăm după câştig.”

Europa Liberă: Aţi spus că aţi fost la Moscova la muncă. Aţi fost remuneraţi după munca pe care aţi depus-o?

Mihai Ungureanu: „Nu. Acolo îţi dau cum vor ei. Eu, când am fost la lucru, mi-au calculat o mie de ruble pe zi, cu mâncarea noastră, cu întreţinerea noastră şi lucram ca negrul, cum se spune. Dacă la noi nu avem unde lucra, de nevoie te duci unde te duc ochii.”

Europa Liberă: Şi câţi bani aţi câştigat în Moscova?

Mihai Ungureanu: „În Moscova, pe lună, 20 de mii de ruble, aproximativ şapte mii de lei moldoveneşti.”

Europa Liberă: Şi dacă aţi avea un salariu de şapte mii de lei pe lună aici, în sat?

Mihai Ungureanu: „Dacă am avea noi şapte mii de lei pe lună aici, nu ne-am duce în altă parte. Noi nu avem unde lucra aici. S-au dărâmat şi fermele, şi grădiniţele, şi toate celea s-au stricat şi oamenii nu au unde lucra. Le-au dat pământ şi faceţi ce puteţi, oameni buni.”

Europa Liberă: Pot fi create întreprinderi de prelucrare a materiei prime, a fructelor, legumelor?

Mihai Ungureanu: „Da. Dar trebuie de investit mai mulţi bani, trebuie de făcut ceva ca oamenii să aibă unde lucra. Nu are cine investi. Trebuie create întreprinderi mixte unde să lucreze oamenii.”

Europa Liberă: Aţi spus că numai munca la pământ, cotele sunt cele care vă salvează, într-un fel, existenţa. Ce faceţi în lunile de iarnă?

Mihai Ungureanu: „Stăm acasă. Avem grijă de animale.”

Europa Liberă: Stând acasă, bani nu faci.

Mihai Ungureanu: „Nu. Nu-ţi dă nimeni bani, dacă nu lucrezi. Din ce avem cu aceea trăim.”

Europa Liberă: Dar din ce aveţi ce înseamnă?

Mihai Ungureanu: „Avem făină şi coacem pâine, vindem câte un porc, mai creştem animale, păsări. Altceva nu avem nimic.”

Europa Liberă: Despre se întâmplă în Ucraina vă interesează? Vă deranjează?

Mihai Ungureanu: „Ascultăm şi noi câte puţină politică. Situaţia e foarte grea în Ucraina, s-au revoltat, vor şi ei acum în Europa. Rusia vrea Ucraina. Şi nu ştiu unde se va ajunge, până la urmă. Economia a scăzut, în Ucraina, va intra şi ea în datorii. Nu ştiu în care parte va merge. Dacă în Ucraina situaţia e foarte grea, nici la noi nu poate să fie uşoară. Fiindcă avem şi noi Transnistria şi rezolvarea diferendului tot depinde de Ucraina şi de Moscova. Aici e politică mare. Dacă în Ucraina e rău, înseamnă că şi în privinţa Transnistriei tot va fi rău. Transnistria are valuta ei, deja şi Găgăuzia face gălăgie. Este clar că unei ţări mici, aşa ca Moldova, îi încurcă separatismul.”

Europa Liberă: Este un an electoral. Vă gândiţi cine ar merita să vină în fruntea Moldovei, la deputaţii care trebuie să ajungă în Parlament?

Mihai Ungureanu: „Eu cred că, dacă anul acesta vor fi alegeri, nu vor fi aşa ca în anii trecuţi. Se vor mai gândi încotro mergem, ce să facem mai departe.”

Europa Liberă: Ce forţă politică sau ce politician vă insuflă încredere?

Mihai Ungureanu: „Să fie la conducere nişte democraţi, să fie pentru oameni. Ţara noastră este o ţară agrară şi trebuie de ajutat de jos în sus, să fie ajutat ţăranul, să i se acorde credite, tehnică, să poată face un salt oarecare. Ţara noastră este agrară, nu industrială. Noi nu avem cărbuni, nu avem gaz, nu avem nimic. Şi, dacă nu vor fi ajutaţi cei de jos, ţăranii, înseamnă că mai departe cam greu va fi. Cred că vom alege ceva mai bun, nu ca data trecută. Nu îndeplinesc toate promisiunile făcute. De aceea că noi votăm, dar nu ştim pe cine votăm. Oamenii nu sunt informaţi. Ei votează, dar nu ştiu pe cine votează.”

Europa Liberă: Credeţi în viitorul satului şi statului?

Mihai Ungureanu: „Dacă vor fi conducători buni, care vor face treabă bună. Primul ministru de acum, Iurie Leancă, poate face treabă bună, înseamnă că cei tineri pot face mai multe, ţin la poporul lor, la lumea de la satele uitate. Dacă se va găsi vreunul aşa, poate să facă treabă, să avem un viitor normal, să trăim şi noi mai bine.”

***

Oamenilor din mediul rural le place să spună că averea le stă în sapă, dar este numai o figură de stil. Iar deputatul neafiliat Mihai Godea are tălmăcirea sa, când vine vorba despre europenizare.

Mihai Godea: „Republica Moldova nu se apropie de Uniunea Europeană. Uniunea Europeană se apropie de Republica Moldova. Moldova face prea puţin pentru a se europeniza.”

Europa Liberă: Ce ar putea face mai mult şi nu face?

Mihai Godea: „Crearea condiţiilor favorabile pentru a scoate economia de la subteran şi gestionarea cu multă responsabilitate şi cu obraz a banului public. Sunt două lucruri esenţiale care ar putea contribui la rezolvarea multiplelor probleme, inclusiv ale localităţilor îndepărtate, acolo unde se pare că nu a ajuns nici modernitatea, nu tocmai europenitatea. Şi acest lucru este posibil, economia noastră este comparabilă cu cea a Georgiei, populaţia este comparabilă cu cea a Georgiei. Georgia are un buget de douăzeci de miliarde de dolari şi noi – de două. Lucrurile sunt evidente.”

Europa Liberă: Deci, dumneavoastră lăsaţi să se înţeleagă că, dacă s-ar opera majorări de salarii, majorări de pensii, din această economie subterană, lumea ar înţelege altfel acest parcurs european? În sărăcie nu-ţi vine să te gândeşti la eurointegrare?

Mihai Godea: „Lumea ştie că Europa înseamnă bunăstare, dar, întâi de toate, înseamnă dominaţia legii. Iată, atunci când legea va funcţiona, în Republica Moldova, atunci când toţi cetăţenii vor fi egali în faţa buchii şi spiritului legii, nu doar cei năpăstuiţi, atunci, cu siguranţă, vom putea vorbi de o apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Dar, pe de altă parte, sigur că, nu trebuie să neglijăm şi nici să scăpăm din vedere această deschidere fără precedent a Uniunii Europene faţă de Republica Moldova. Şi chiar dacă noi nu prea ne mişcăm spre Europa, dar Europa se mişcă destul de apăsat spre noi, trebuie să folosim aceste oportunităţi… Pentru că mersul Europei spre Moldova ar putea determina scoaterea economiei din comă şi ar putea determina ca şi ţara noastră să se mişte spre europenizare.”

Europa Liberă: Aceasta înseamnă că Bruxellesul ar avea mai mult nevoie de Moldova decât Moldova de Uniunea Europeană?

Mihai Godea: „Exportul de securitate, exportul de protecţie a drepturilor, exportul de democraţie, până la urmă, înseamnă şi export de bunăstare. Însăşi filosofia comunităţii europene şi filosofia spiritului european presupune ca cei aflaţi în dificultate să fie ajutaţi. Iar noi suntem un grup aflat în dificultate, din punctul de vedere al Bruxellesului.”

Europa Liberă: Acum, când se pare că raportul de forţe, în Republica Moldova, chiar conform acestor sondaje de opinie, se egalează, 50 la 50, pro-est, pro-vest, aceasta poate să schimbe cursul?

Mihai Godea: „Cetăţenii judecă integrarea europeană după acţiunea guvernanţilor. Or, foarte des ei nu procedează în spirit european şi nici nu fac trimitere şi nici apel la procedurile şi principiile europene.”

Europa Liberă: Foarte des însemnând când anume?

Mihai Godea: „Foarte des şi în adoptarea legilor, şi în prevederile legilor, şi în acţiunile guvernului. Trebuie să amintesc modul în care au fost înstrăinate Aeroportul şi Banca de Economii, ca să înţelegem că nici urmă de europenitate în aceste acţiuni?! Şi oamenii, sigur, privind toate aceste lucruri, confundând acţiunea guvernării cu integrarea europeană, îşi creează o imagine. Nu trebuie guvernarea să le explice cetăţenilor ce înseamnă integrare europeană, guvernarea trebuie să facă integrare europeană, că cetăţenii nu sunt nici tâmpiţi, nici întunecaţi şi nici proşti. Şi forţa exemplului este cea mai penetrantă.”

Europa Liberă: Şi atunci acest îndemn din partea altor forţe, pro-ruseşti, cum ar fi Partidul Comuniştilor, Partidul Socialiştilor, forţe extraparlamentare, care cheamă lumea în Uniunea Euroasiatică, poate fi mai convingător?

Mihai Godea: „Nu. Nu cred că este mai convingător. Este, mai degrabă, o atitudine protestatară pentru cei care, chipurile, ar milita pentru Uniunea Vamală. Nu este o atitudine din convingere şi din încredere că acolo este mai bine.”

Europa Liberă: Domnule Godea, ceea ce se întâmplă în Ucraina și, de fapt, parcursul european al ţării vecine se răsfrânge asupra vectorului politicii externe din Moldova?

Mihai Godea: „Noi suntem în acelaşi masiv geopolitic cu Ucraina. Sigur că, invazia brutală militară a Federaţiei Ruse în Ucraina determină comunitatea internaţională democratică şi civilizată să se apropie mai mult de Moldova şi să ajute mai mult Moldova să depăşească dificultăţile momentului. Dar trebuie să vedem până unde va merge criza din Ucraina.”

Europa Liberă: Dar până unde puteţi anticipa că va ajunge?

Mihai Godea: „Este greu de anticipat. Să nu dea Dumnezeu criza să ajungă până la Odessa, că atunci chiar ne afectează la modul direct şi cu consecinţe imprevizibile pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Autorităţile de la Tiraspol şi cele de la Comrat pot, în vreun fel, să rămână pe poziţii şi să zică că doar vectorul pro-estic este cel avantajos pentru Moldova?

Mihai Godea: „În condiţiile în care criza acută se va extinde până în regiunea Odessa, vor fi consecinţe dramatice pentru noi. Inclusiv Găgăuzia şi Transnistria ar putea să facă parte din scenariul de program maxim al Federaţiei Ruse în regiune.”

Europa Liberă: Şi, în cazul acesta, ce trebuie să întreprindă guvernarea de la Chişinău?

Mihai Godea: „Singura speranţă şi nădejdea noastră este comunitatea internaţională. Eu nu cred că Republica Moldova şi guvernarea de la Chişinău are suficiente capacităţi pentru a contracara instrumentele ruse, aplicate atât în stânga Nistrului, cât şi în sudul ţării.”

Europa Liberă: Între timp, factorul rusesc devine mai pronunţat, în Republica Moldova? Sau Kremlinul se împacă cu gândul că Moldova merge spre UE?

Mihai Godea: „Nu cred că se împacă. Sincronizarea acţiunilor, la Comrat şi Harkov, referendumul din 2 februarie, acţiunile cu caracter militar, în stânga Nistrului, ale forţelor paramilitare de acolo, ale contingentului de forţe ruse de acolo – toate arată că Rusia nu s-a resemnat şi nici nu are de gând să se resemneze. Şi, cu siguranţă, aici mai este şi coloana a cincea de forţe politice pro-ruse, care acţionează foarte clar şi foarte insistent, în ultima vreme, şi foarte stăpân pe sine.”

Europa Liberă: Şi această insistenţă cum o descifraţi?

Mihai Godea: „Deci, prin toate acţiunile publice pe care le fac, prin toate atitudinile foarte tranşante, în favoarea Uniunii Vamale. Dar şi în provocarea acţiunilor de destabilizare, cum a fost referendumul din 2 februarie.”

Europa Liberă: Va reuşi Rusia lui Putin să creeze această Uniune Euroasiatică?

Mihai Godea: „Nu acesta este scopul. Scopul este refacerea imperiului, lucrul este clar. Au aruncat o momeală în care nici Putin nu crede şi şi-au activat toată reţeaua de agentură şi de trimişi încoace sau lăsaţi încoace din ’91. Şi lucrurile sunt foarte clare.”

Europa Liberă: Presiunile Rusiei pot fi dominante?

Mihai Godea: „La noi, la Chişinău, nu cred. Eu cred că noi vom rămâne pe poziţii, aşa cum Rusia a consolidat, fără precedent, poporul ucrainean, indiferent de etnie, de limba vorbită, de confesiunea religioasă. Cu siguranţă, aceasta va contribui şi la consolidarea societăţii moldoveneşti.”