Linkuri accesibilitate

„În Europa, locul Ucrainei este doar în Europa!”

La Cernăuți
La Cernăuți

Interviul dimineții cu Elena Nandriș, primar al satului Mahala (Cernăuți).



Recent am fost în Ucraina, regiunea Cernăuţi, a relata despre criza ucraineană, aşa cum e văzută de localinci, mai ales că în regiune locuieşte o importantă comunitate de români. Locuitorii au avut propria lor mică euro-revoltă, Euromaidanul de la Cernăuţi a dus la demisia guvernatorului, Mihailo Papiev şi la interzicerea simbolică a Partidul Regiunilor şi celui Comunist. Astăzi, în centrul oraşului, se mai găseşte cortul activiştilor Euromaidan, în preajma căruia se adună oamenii pentru a „pune ţara la cale”. Acolo am întrebaz mai mulţi trecători cum văd ei viitorul Ucrainei. Vă invit să le ascultăm opiniile:

- „În Europa, locul Ucrainei este doar în Europa! Şi locul Republicii Moldova, o ţară înfloritoare, este tot în Europa. Aşteptăm alegerile prezidenţiale din luna mai, sperăm doar ca oamenii să nu se vândă pentru un kg de hrişcă, aşa cum au făcut-o în alţi ani. Trebuie să voteze cu capul, dar nu cu portmoneul. Nu vrem revenirea infractorilor la putere. Nu le vom permite. Funcţionarii de stat trebuie să muncească în interesul poporului. Mie nu îmi este indiferentă soarta Ucrainei, nu îmi este indiferentă nici soarta Republicii Moldova, pentru că sunteţi vecinii noştri. Mi-aş dori ca împreună să facem parte din lumea europeană, civilizată.”

- „La Kiev s-a pus bazele unei noi mentalităţi a cetăţenilor ucraineni, care sper că vor cântări bine promisiunile din timpul campaniilor electorale. Eu nu am încredere în noua putere, cât am încredere mai ales în oameni. Puterea trebuie controlată şi impusă să muncească pentru în interesul oamenilor. Locul nostru este în Europa şi locul Crimeii tot este în Europa.”

Europa Liberă: Dar cum rămâne cu oamenii care cred, din contra, că locul Ucrainei este în Uniunea Vamală?

- „Este rezultatul unei ideologii neînţelese a Federaţiei Ruse. Din punctul meu de vedere Uniunea Vamală va impune un control asupra ţărilor membre. Nu agreez controlul asupra ţării mele. Slavă Domnului, în Europa nu există un asemenea control.”

- „Doar în Europa, doar în Europa e locul Ucrainei. Nu trebuie să aşteptăm cratiţa cu terci de orz de la ruşi. Vrem şi noi să trăim civilizat. Nu trebuie să ne aşteptăm la nimic bun de la Uniunea Vamală.”

Europa Liberă: Dar de unde ştiţi cum se trăieşte în Europa?

„Dar de ce oamenii merg acolo să câştige bani? Oamenii sunt liber. Aici nu este aşa. Aici e comunism.”

Au fost opinii culese la întâmplare în centrul oraşului Cernăuţi din Ucraina.

Pianul, cățelul și burjuika de pe Euromaidanul din Cernăuți

Unul din mai multele locuri din Cernăuți unde oamenii pot depune flori, lumânari și scrie mesaje în semn de omagiu victimelor Euromaidanului din Kiev se află în centrul orașului, în parcul dintre clădirea Primăriei și piața centrală, unde protestatarii și-au instalat cortul. 10 martie 2014, Cernăuți. (Fotografii: Tatiana Ețco).
1/19 Unul din mai multele locuri din Cernăuți unde oamenii pot depune flori, lumânari și scrie mesaje în semn de omagiu victimelor Euromaidanului din Kiev se află în centrul orașului, în parcul dintre clădirea Primăriei și piața centrală, unde protestatarii și-au instalat cortul. 10 martie 2014, Cernăuți. (Fotografii: Tatiana Ețco).
Activiștii grupului Euromaidan monitorizează fără întrerupere ordinea publică din oraș. De curând, piața centrală din Cernăuți, unde se află statuia lui Taras Șevcenko, a fost redenumită în Euromaidan. 10 martie 2014, Cernăuți.
2/19 Activiștii grupului Euromaidan monitorizează fără întrerupere ordinea publică din oraș. De curând, piața centrală din Cernăuți, unde se află statuia lui Taras Șevcenko, a fost redenumită în Euromaidan. 10 martie 2014, Cernăuți.
Euromaidanul din Cernăuți este locul unde zilnic se adună zeci de persoane de toate vârstele pentru a comunica și a fi la curent cu ce se mai întâmplă.
3/19 Euromaidanul din Cernăuți este locul unde zilnic se adună zeci de persoane de toate vârstele pentru a comunica și a fi la curent cu ce se mai întâmplă.
Manifestanții din Cernăuți au “adoptat” acest maidanez, după noaptea de 18 spre 19 februarie, când l-a Kiev au fost înregistrate primele victime și când cățelul botezat ulterior Maidan s-a alăturat mulțimii și urla asemeni unui lup. 10 martie 2014, Cernăuți.
4/19 Manifestanții din Cernăuți au “adoptat” acest maidanez, după noaptea de 18 spre 19 februarie, când l-a Kiev au fost înregistrate primele victime și când cățelul botezat ulterior Maidan s-a alăturat mulțimii și urla asemeni unui lup. 10 martie 2014, Cernăuți.
Ivan Hrapko, unul dintre activiștii Euromaidanului, care a fost și la Kiev, povestește istoria maidanezuluiîn timp ce invită jurnaliștii să intre în cort.
5/19 Ivan Hrapko, unul dintre activiștii Euromaidanului, care a fost și la Kiev, povestește istoria maidanezuluiîn timp ce invită jurnaliștii să intre în cort.
În spatele sobei improvizate, așa zisei “burjuikă”, pe peretele cortului este agățat steagul adus de la Kiev. 10 martie 2014, Cernăuți.
6/19 În spatele sobei improvizate, așa zisei “burjuikă”, pe peretele cortului este agățat steagul adus de la Kiev. 10 martie 2014, Cernăuți.
În cort este amenajat spațiu de dormit cât pentru vreo 10-12 persoane. Doi tineri dormeau și camarazii lor au solicitat să nu fie fotografiați. Ușa cortului aproape tot timpul este deschisă. În față, poate fi văzută clădirea primăriei. 10 martie 2014, Cernăuți.
7/19 În cort este amenajat spațiu de dormit cât pentru vreo 10-12 persoane. Doi tineri dormeau și camarazii lor au solicitat să nu fie fotografiați. Ușa cortului aproape tot timpul este deschisă. În față, poate fi văzută clădirea primăriei. 10 martie 2014, Cernăuți.
Cutia pentru donații este amplasată la doi metri distanță de cort. Banii acumulați sunt folosiți la întreținerea bunei funcționări a Euromaidanului local. Oamenii donează nu doar bani, dar și produse alimentare.
8/19 Cutia pentru donații este amplasată la doi metri distanță de cort. Banii acumulați sunt folosiți la întreținerea bunei funcționări a Euromaidanului local. Oamenii donează nu doar bani, dar și produse alimentare.
Un activist, reprezentant al grupului de autoapărare încearcă să cânte la pianul amplasat în piață între cort și statuia lui Taras Șevcenko. Spune că nu poate cânta, ci doar apasă pe clape. 10 martie 2014, Cernăuți.
9/19 Un activist, reprezentant al grupului de autoapărare încearcă să cânte la pianul amplasat în piață între cort și statuia lui Taras Șevcenko. Spune că nu poate cânta, ci doar apasă pe clape. 10 martie 2014, Cernăuți.
Pianistul extremist. Mâine, data de 10, ora 16.00, piața centrală”, scrie în anunțul amplasat pe pian. 10 martie 2014, Cernăuți.
10/19 Pianistul extremist. Mâine, data de 10, ora 16.00, piața centrală”, scrie în anunțul amplasat pe pian. 10 martie 2014, Cernăuți.
Zeci de persoane au venit să depună flori la monumentul lui Taras Șevcenko și să participe la acțiunea dedicată zilei de naștere a poetului.10 martie 2014,Cernăuți.
11/19 Zeci de persoane au venit să depună flori la monumentul lui Taras Șevcenko și să participe la acțiunea dedicată zilei de naștere a poetului.10 martie 2014,Cernăuți.
Activiștii de pe Euromaidanul cernăuțean aproape tot timpul au interlocutori. Unii sunt în treacăt, alții vin aici în mod intenționat. 10 martie 2014, Cernăuți.
12/19 Activiștii de pe Euromaidanul cernăuțean aproape tot timpul au interlocutori. Unii sunt în treacăt, alții vin aici în mod intenționat. 10 martie 2014, Cernăuți.
Poporul ucrainean dorește o conducere cu bun simț, dar nu sânge”, este unul din mesajele agățate pe un panou improvizat din sârmă. 10 martie 2014, Cernăuți.
13/19 Poporul ucrainean dorește o conducere cu bun simț, dar nu sânge”, este unul din mesajele agățate pe un panou improvizat din sârmă. 10 martie 2014, Cernăuți.
Una din caricaturile lipite pe același gard prezintă conținutul bagajului cu care Ucraina se îndreaptă spre Uniunea Europeană și anume: corupția, discriminația, “subiectul Timoșenko”, justiția. 10 martie 2014, Cernăuți.
14/19 Una din caricaturile lipite pe același gard prezintă conținutul bagajului cu care Ucraina se îndreaptă spre Uniunea Europeană și anume: corupția, discriminația, “subiectul Timoșenko”, justiția. 10 martie 2014, Cernăuți.
Pe improvizatul “perete al mesajelor” de pe Euromaidanul din Cernăuți pot fi văzute nu doar placate, caricaturi, dar și fotografii, fragmente din ziare. 10 martie 2014, Cernăuți.
15/19 Pe improvizatul “perete al mesajelor” de pe Euromaidanul din Cernăuți pot fi văzute nu doar placate, caricaturi, dar și fotografii, fragmente din ziare. 10 martie 2014, Cernăuți.
Autoritățile orașului Cernăuți au decis să arboreze pe sediul  Primăriei drapelul Forţelor Militare Maritime ale Ucrainei ce a fost adus din Sevastopol, Crimeia. 10 martie 2014, Cernăuți.
16/19 Autoritățile orașului Cernăuți au decis să arboreze pe sediul  Primăriei drapelul Forţelor Militare Maritime ale Ucrainei ce a fost adus din Sevastopol, Crimeia. 10 martie 2014, Cernăuți.
La intrarea în primăria Cernăuțiului sunt lipite pe piloni fotografiile persoanelor decedate în urma altercațiilor de la Kiev dintre protestatarii anti-prezidențiali și forțele de ordine. Una dintre victime era din Cernăuți. 10 martie 2014, Cernăuți.
17/19 La intrarea în primăria Cernăuțiului sunt lipite pe piloni fotografiile persoanelor decedate în urma altercațiilor de la Kiev dintre protestatarii anti-prezidențiali și forțele de ordine. Una dintre victime era din Cernăuți. 10 martie 2014, Cernăuți.
Organizatorii acţiunii au declarat că drapelul Forţelor Militare Maritime ale Ucrainei adus din Sevastopol flutură în centrul Cernăuţiului ca semn al solidarităţii și simbol că bucovinenii sunt gata să apere pământul ucrainean de agresiunile armatei ruse. 10 martie 2014, Cernăuți.
18/19 Organizatorii acţiunii au declarat că drapelul Forţelor Militare Maritime ale Ucrainei adus din Sevastopol flutură în centrul Cernăuţiului ca semn al solidarităţii și simbol că bucovinenii sunt gata să apere pământul ucrainean de agresiunile armatei ruse. 10 martie 2014, Cernăuți.
Aceste uși pot fi considerate singurile “victime” ale manifestațiilor din Cernăuți, care au fost lipsite de violență. Ușile clădirii Administrației regionale de stat din Cernăuți, care datează din perioada Imperiului austro-ungar și care au rezistat celor două războaie mondiale, au fost distruse la sfârșitul lunii februarie, când a fost luată cu asalt clădirea și când a fost obținută demisia guvernatorului. 10 martie 2014, Cernăuți.
19/19 Aceste uși pot fi considerate singurile “victime” ale manifestațiilor din Cernăuți, care au fost lipsite de violență. Ușile clădirii Administrației regionale de stat din Cernăuți, care datează din perioada Imperiului austro-ungar și care au rezistat celor două războaie mondiale, au fost distruse la sfârșitul lunii februarie, când a fost luată cu asalt clădirea și când a fost obținută demisia guvernatorului. 10 martie 2014, Cernăuți.
Secvența anterioară
Secvența următoare


La doar câţiva km de oraş, în satul Mahala, localitate în care peste 90 la sută dintre săteni sunt etnici români, am surprins o altă realitate. Pe oamenii de aici i-am văzut preocupaţi mai degrabă de treburile casnice şi fără interes pentru viaţa politică, impresie confirmată şi de primara satului, Elena Nandriş:

Elena Nandriș, primărița satului Mahala
Elena Nandriș, primărița satului Mahala
„Noi avem 32 de deputaţi, la prima sesiune le-am spus aşa: pe mine nu mă interesează din care partide sunteţi, partidul nostru, al tuturor măhălenilor şi al tuturor deputaţilor, se numeşte Mahala. Toţi au uitat de partidele lor. Ca atare, cu politica, adânc cu politica, la noi în sat nu se ocupă aproape nimeni. Noi avem nişte oameni foatre muncitori şi cu cât mai bogată va fi lumea, cu atât mai bogat va fi satul.”

Europa Liberă: Dintre aceşti deputaţi, aveţi şi colegi din Partidul Regiunilor?

Elena Nandriş:
„Poate şi sunt, eu nu îi ştiu.”

Europa Liberă: Dvs, acum un an, aţi reuşit instituirea limbii române la nivel ofical...

Elena Nandriş:
„Doar am întărit prevederile Legii cu privire la funcţionarea limbilor regionale.”

Europa Liberă: Şi ce a oferit această Lege?

Elena Nandriş:
„Aproape nimic. De ce? Pentru că tot ce am reuşit, am făcut după prevederile Constituţiei. Da, nu e plăcut că au anulat această lege, nu ar fi trebui să o anuleze sau ar fi trebuit să facă altă lege. Dacă vrea Ucraina să intre în Europa, legile minorităţilor ar trebui să fie respectate, cum se respectă în toate ţările. Legea de stat e legea de stat şi minorităţile au drepturile lor.”

Europa Liberă: Dna primar, de ce anularea, care între timp s-a stopat, deci anularea acestei legi a provocat o nemulţumire?

Elena Nandriş:
„A provocat o nemulţumire în părţile celelalte, din estul ţării. Eu cred că acolo nu numai anularea acestei legi a provocat gălăgia asta. Totuşi, a fost o provocare din altă parte, părerea mea.”

Europa Liberă: Un fel de a turna gaz pe foc?

Elena Nandriş:
„Da, or până la aplicarea legii respective, toată lumea a trăit în Ucraina şi a trăit în pace şi liberatate. De ce acum, la stoparea unei legi, se face mare gălăgie? Eu cred că a fost şi o provocare din alte părţi.”

Europa Liberă: Aici, la şcoală, copiii studiază în ce limbă?

Elena Nandriş:
„Copiii noştri cresc bilingvişti deodată. Vorbesc două limbi: limba română şi limba ucraineană. Deci, pe nepoţelul meu, de trei anişori, îl întreb cum te cheamă? El spune prescurtat: Saşa. Dacă îl întrebi: Як тебе звати? Îţi răspunde: Мене звуть Саша. Şi el curat spune: mене!”

Europa Liberă: Evenimentele care au avut loc la Kiev, cum s-au văzut de aici, din Mahala?

Elena Nandriş:
„Foarte dureros. Într-o oarecare măsură lumea s-a săturat de răbdat. Era o bătaie de joc de toţi. Ca atare noi, lumea asta simplă, celor de sus nu le-am trebuit. Nu aţi văzut unde trăia Ianukovici, ce a făcut Pşonka şi Azarov? Aveau miliarde, oameni buni, pe când lumea trăieşte cu o mie de hrivne pensie, nici o sută de euro pe lună. Cu ce să trăieşti? Un tânăr care are 1,500 de hrivne pe lună, cu ce să trăiască?”

Europa Liberă: Cum a fost văzută retragerea lui Ianukovici?

Elena Nandriş:
„Ruşinoasă, încă aşa cum a fugit el, nu a fugit nimeni. Fuga ruşinoasă asta se cheamă. Dacă ar fi fost cinstit cu poporul nu făcea el prostia asta, să lase tot şi să fugă în partea cealaltă, să scrie cerere ca să bage ruşii armata. Unde să bagi aramata? În ţara ta? Dacă el era o persoană cinstită, când au ieşit acei copii, studenţi, trebuia să le fi spus: oameni buni, staţi oleacă, dacă nu sunteţi împăcaţi,
Nimeni nu vrea război. Vrem pace. Noi am trăit aici, în Ucraina asta, în pace, linişte şi înţelegere toate naţionalităţile câte am fost...
hai să căutăm alte modele de viaţă ca să reglăm situaţia. El nu a ieşit deloc la lume, deci, e o bătaie de joc.

Nimeni nu vrea război. Vrem pace. Noi am trăit aici, în Ucraina asta, în pace, linişte şi înţelegere toate naţionalităţile câte am fost. Nu ar trebui să facă asta. Ar trebui ruşii să plece la dânşii acasă. Să meargă înapoi acasă, să ne lase în pace pe noi.”

Europa Liberă: Sunt, într-adevăr, atât de diferiţi ucrainenii din Est şi cei din Vest?

Elena Nandriş:
„Nu, e o prostie. Am fost în Lvov şi în Ivano Frankivsk, Harkov, nu are importanţă. Suntem toţi oameni, toţi la fel. Gălăgia între populaţie au facut-o politicienii, nicidecum lumea simplă. De aceea avem încredere că poate s-a schimba ceva, poate se va trăi mai bine, numai, în primul rând, să fie pace. Nimeni nu vrea nimic, numai pace să fie.”
Acest material face parte din categoria
XS
SM
MD
LG