În Federația Rusă s-a format în aceste zile o mare tabără de oameni de cultură care sprijină politica Kremlinului de smulgere a peninsulei Crimeea din Ucraina și o tabără mai puțin numeroasă care o critică. Corespondenta noastră, Tamara Grejdeanu a încercat să afle dacă există și printre oamenii de cultură de la Chișinău păreri împărțite.
Prezenţa forţelor militare ruse pe teritoriul ucrainean este înţeleasă de Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, drept o dovadă, că Rusia nu-şi dezminte dorinţa de a fi o mare putere imperialistă. Poetul, originar din Cernăuţi, condamnă incursiunea rusă în Crimeea şi susţine artiştii ruşi, care, în opinia sa, au dat dovadă de discernământ, criticând politica lui Putin în raport cu Ucraina:
„Regret foarte mult ceea ce se întâmplă în Ucraina şi deplâng drama ucrainenilor. Noi, intelectualii ne solidarizăm cu poporul ucrainean dar în acelaşi timp şi cu intelectualii din Rusia care dau dovadă de obiectivitate şi luciditate politică şi care s-au exprimat dezacordul în legătură cu acest amestec, cu această agresiune şi cu acest adevărat rapt de teritorii care se produce chiar sub ochii noştri.”
Pe de altă parte, Scriitorul Oleg Krasnov e de părere că nu ar fi corect să existe o percepţie generală a ceea ce se întâmplă în Ucraina, întrucât societatea este divizată şi fiecare parte are o poziţie argumentată. Totuşi, intelectualul nu denunţă referendumul anunţat pentru duminică, când se va pune în dezbatere posibila aderare a Crimeii la Rusia:
„Pentru mulţi, Rusia, Ucraina şi Belarus este un spaţiu unic şi de aceea percep ruşii şi ucrainenii ca acelaşi popor. Pentru ei, referendumul din Crimeea şi ceea ce se întâmplă acolo nu înseamnă ocupaţie. Pe de altă parte este clar, că sunt oameni care ţin la identitatea lor ucraineană, se vor o naţiune aparte, pentru ei, ruşii sunt duşmani. Este clar că părerile sunt divizate de aceea este greu de analizat lucrurile univoc. Mie îmi vine greu să numesc ilegal referendumul din Crimeea, pentru că este evident că oamenii aceştia nu vor să trăiască în componenţa Ucrainei. Ei au trăit în componenţa Ucrainei 23 de ani, şi din câte înţeleg, nu le-a plăcut deloc.”
Şi directorul Teatrului Dramatic Rus Anton Cehov din capitală , Constantin Haret a evitat să dea o apreciere exactă a situaţiei din Ucraina. Este trist, în opinia sa, că de pe urma pendulării forţelor politice între est şi vest are de suferit cetăţeanul simplu, care poate fi uşor manipulat:
„Când mor oamenii, după mine, e un lucru nu prea bun. Şi vorba e că, în cazul dat, oamenii îşi dau viaţa pentru nişte jocuri politice. Fiecare îşi are punctul său de vedere dar depinde în tabăra cui joacă şi faţă de ce ţară are mai mare simpatie. Pentru mine contează nu atât jocurile politice, cât vieţile omeneşti care sunt puse în joc.”
Vorbind despre lupta culturală între artiştii pro şi contra Putin, Sergiu Prodan, preşedintele Uniunii Cineaştilor observă că această divizare în breasla intelectualilor şi în societatea rusă ar putea fi o manevră pentru ca aceştia să nu facă front comun împotriva puterii. Regizorul condamnă intervenţia militară rusă şi crede că ceea prin ce trece acum Ucraina este o maturizare a acestei naţiuni:
„Este un act de agresiune. Eu sper că conflictul în jurul Ucrainei se va termina, se va încheia pe cale paşnică şi această încercare prin care trece Ucraina de fapt o consolidează, consolidează nemaipomenit societatea ucraineană, sunt etnici ruşi care s-au ridicat în apărarea ţării lor Ucraina. Pe când divizarea în societatea rusească, mă tem că va dura zeci de ani. E o întoarcere la societatea stalinistă când tot prin artişti, prin Uniunile de creaţie se făcea propagandă.”
În opinia lui Sergiu Prodan, de la finele anului trecut, când au început tensiunile în Ucraina, urmărim apariţia unei noi societăţi, care gândeşte altfel, care nu mimează libertatea şi adevărul, şi refuză să cocheteze cu minciuna, în primul rând spusă din gura celor pentru care au votat.
