Teodor Baconschi: „Putin poate fi aplaudat în Dumă ca noul Ivan cel Groaznic sau Petru cel Mare, dar nu are foarte multe resurse”

Europa Liberă: Crimeea a fost anexată la Federația Rusă mai repede decât s-au așteptat unii sau poate chiar majoritatea liderilor politici. Pe cât de vulnerabilă rămâne a fi situația din regiune pe fundalul acestei crize din Ucraina?

Teodor Baconschi: „Prin comportamentul adoptat, Federația Rusă a ratat testul globalizării. Trăim într-o lume globalizată și, în această lume, Rusia se retrage, ia niște prizonieri și vrea să pună o nouă cortină de fier. Nu știm exact unde, dar, în orice caz, ce se întâmplă este că doctrina suveranității limitate, formulată de Brejnev, care permitea URSS să intervină în lagărul socialist, dacă cineva nu era cuminte, s-a transformat în această doctrină naționalistă, prin care simpla prezență a unei minorități rusești în alte state îndreptățește, chipurile, Federația Rusă să intervină, pentru apărarea lor de dușmani imagini și chiar să anexeze teritorii care aparțin altor state. Deci e vorba de o agresivitate regională care nu sună deloc bine și care izolează, de fapt, Rusia. Ați văzut că toate organizațiile internaționale au condamnat anexarea abuzivă a Crimeii.”

Europa Liberă: Se pare că la Moscova se înțelege că Rusia domină lumea.

Teodor Baconschi: „Sigur, orice regim politic se poate îmbăta cu iluzii, adică poate să comunice către opinia publică o teză propagandistică: suntem cei mai tari, nimeni nu ne poate face nimic. Dar acesta e un sindrom de cetate asediată sau de cetate care se asediază singură pentru că, în ultimii cinci ani, Occidentul a folosit din plin această ofertă de resetare a relației cu Rusia. Rusia fusese, de fapt, integrată în Organizația Mondială a Comerțului, în dialogul cu Uniunea Europeană, în dialogul cu NATO, într-un dialog privilegiat cu Statele Unite, în G8, de unde acum e exclusă.”

Europa Liberă: Ce e drept, cancelarul Germaniei, doamna Merkel, a zis că nu e vorba de o excludere a Rusiei, ci, mai degrabă, de o anulare a summit-ului G8 din Rusia.

Teodor Baconschi: „Da, e adevărat că e o diferență de abordare între statele membre UE. Sunt state ca Ungaria sau Bulgaria care depind, în mare măsură, de importul de gaze din Rusia. Germania are și ea o relativă dependență. Dar cred că provocările domnului Putin vor accelera căutarea unor soluții pentru diminuarea dependenței energetice a statelor membre UE de Rusia. Și Rusia nu prea are alternative pentru că, s-a spus, ar putea să își dirijeze exporturile către China care este un imens consumator de energie, însă, până una-alta, China își folosește gazul din Turkmenistan, pe două conducte, va exista și o a treia, la preț mult mai ieftin decât cel propus cu Gazprom. Deci nu prea văd unde sunt alternativele Federației Ruse, din punct de vedere economic.”

Europa Liberă: Domnule Baconschi, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană vorbesc, în aceste zile, despre înăsprirea sancțiunilor. În ce măsură se teme liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, de aceste avertizări, când aude despre aceste sancțiuni, mai ales că, Moscova spune că sancțiunile occidentale nu vor rămâne fără răspuns.

Teodor Baconschi: „Nu se teme, dacă ele se reduc la ce am văzut, până acum, și anume o listă cu demnitari ruși care nu au voie să mai meargă în Vest și înghețarea unor conturi bancare. Dar, dacă această provocare agresivă a domnului Putin va duce la escaladarea crizei regionale, pe care a provocat-o, prin anexarea Crimeii, atunci, sigur că, și lumea occidentală va fi obligată să ridice miza. Deci se intră într-un război care va fi, în primul rând, un război de propagandă, apoi un război economic și, bineînțeles, toată lumea va încerca să mențină portițele diplomației deschise. Și vedeți că s-au accelerat niște lucruri, adică și Republica Moldova a revenit mult mai mult în atenția marilor puteri. În același timp, există contacte, chiar astăzi președintele Băsescu și președintele Timofti se văd la Iași, domnul Leancă a fost la Kiev. Deci există o mai mare solidaritate între România, Ucraina și Republica Moldova.”

Europa Liberă: Deși spun voci care spun că ar fi nevoie de mai mult decât de vorbe, e nevoie de bani pentru ca aceste două ţări, Ucraina şi Republica Moldova, să fie cu adevărat independente.

Teodor Baconschi: „Evident. Dar tocmai aceasta şi încearcă lumea democraţiilor euroatlantice, să evite, prin finanţări corespunzătoare, un colaps economic, în Ucraina. Ucraina acum este într-o perioadă de mare fragilitate, după revoluţia, care a avut loc şi cu un guvern interimar. Dar cel mai mare pericol este acela de violenţă necontrolată între Ucraina şi Federaţia Rusă. Aţi văzut că au fost deja nişte victime, există încă soldaţi ucraineni în Crimeea, care ar putea fi antrenaţi în incidente cu forţele ruse din acea zonă. La Doneţk şi Harkov, la fel, sunt focare dintre acestea de posibilă tensiune. Chiar şi în Crimeea, care, cu puşca în coastă, a votat unanim alipirea la Rusia, există totuşi o minoritate tătară care nu este mulţumită de ceea ce s-a întâmplat, există şi acolo ucraineni, nu numai ruşi. Deci situaţia este destul de complicată, dar nu cred că va escalada imediat, pentru că foarte mult din această criză se joacă în registrul declaraţiilor politice inflamate, însă, de multe ori, vorbele atrag faptele.”

Europa Liberă: Între timp, autorităţile de la Tiraspol cer tot mai insistent Moscovei să prevadă în legislaţia rusă posibilitatea intrării „republicii” separatiste în componenţa Federaţiei Ruse. Cum va reacţiona Moscova în legătură cu situaţia din regiunea de est a Republicii Moldova?

Teodor Baconschi: „Este posibil ca Moscova să dea curs şi acestei „solicitări”, tocmai pentru a încerca să destabilizeze guvernul proeuropean de la Chişinău şi, în acelaşi timp, să preseze şi dintr-un nou punct Ucraina. Însă, din câte îmi dau seama, tema e pe agenda G7 şi Consiliul European de joi şi vineri va fi dedicat acestei situaţii şi căutării unor soluţii. A devenit deja un fapt banal evocarea unui nou război rece. Deci, practic, cred că Putin poate fi aplaudat în Dumă sau celebrat ca noul Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare, dar nu are foarte multe resurse. Dacă Rusia nu mai exportă gazul, nu mai are bani în buget pentru serviciile publice, o crispare majoră a relaţiei sale cu lumea euroatlantică ar duce-o la faliment economic destul de rapid.”

Europa Liberă: Ce s-ar întâmpla, dacă Moscova va insista pe ideea federalizării fie a Ucrainei, fie a Republicii Moldova? Am văzut că chiar la ultima întrevedere a şefilor diplomaţiilor americane şi ruse, John Kerry şi Serghei Lavrov, s-a discutat despre aceasta.

Teodor Baconschi: „Nu ştiu dacă federalizarea este o soluţie, nu cred că este o soluţie. Republica Moldova este un stat neutru, de mici proporţii, care, cred, are interesul de a ieşi din acest balans geopolitic dintre Rusia şi Occident. Şi acum este şi o chestiune de voinţă politică, într-un moment de criză regională profundă. Şi noii lideri de la Kiev sunt mult mai clari în dorinţa lor de a accelera dialogul cu Uniunea Europeană şi de a parcurge nişte etape. Cred că şi Uniunea Europeană este dispusă să aplice proceduri de urgenţă. De pildă, Republica Moldova ar putea semna, în contextul nefericit în care ne aflăm, mult mai repede Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb şi ar putea face nişte paşi decisivi, chiar în acest an, pentru apropierea de UE.”

Europa Liberă: Domnule Baconschi, credeţi că extinderea UE şi NATO spre est ar fi o soluţie pentru detensionarea situaţiei din regiune?

Teodor Baconschi: „Cred altceva. Cred că nici Putin, nici altcineva nu poate împiedica popoarele să-şi aleagă drumul. Şi dacă, la Chişinău şi Kiev, există dorinţa legitimă ca aceste două ţări să se apropie de lumea euroatlantică, nu vor putea fi împiedicate. Cum ar putea fi împiedicate? Ce o să facă domnul Putin? Va invada întreaga Ucraină? Va invada Republica Moldova? Nu cred că îşi permite să arunce totul în aer. Deci acum liderii de la Kiev şi Chişinău au pe umeri o mare responsabilitate, aceea de a înţelege că jocul acesta în zigzag: ne punem bine cu toată lumea, nu vrem să deranjăm pe nimeni, nu va folosi prea mult. Adică şi Uniunea Europeană, şi Statele Unite vor ajuta aceste state-tampon între UE şi Rusia, dacă popoarele respective îşi dau seama că preferă democraţia dictaturii, că preferă economia de piaţă unei economii conduse de nişte oligarhi, că preferă să aibă instrumente pentru ca fenomenul corupţiei să nu cancerizeze toată societatea, că preferă să aibă o perspectivă pe piaţa muncii europeană. Deci acum şi societatea civilă este foarte importantă, pentru că, aşa cum spuneam, asistăm şi la un război al propagandei, adică, al ciocnirii unor teze contradictorii. Şi, de aceea, societatea civilă trebuie să se activeze, aşa cum s-a întâmplat deja şi în Ucraina.”

Europa Liberă: Pe final, vreau să vă întreb dacă sunt premise pentru a spune că asistăm la începutul celui de al treilea război mondial?

Teodor Baconschi: „Sigur, există o doză de imprevizibil, în orice regim autoritar. Şi Vladimir Putin este un asemenea lider, un autocrat. Acest tip de lideri are un comportament care nu este sută la sută raţional şi nu este sută la sută previzibil. Dar, în acelaşi timp, orice lider, chiar şi un tiran sau un dictator, se sprijină pe o coaliţie, coaliţie de oligarhi, de pildă, care au şi ei interese financiare masive în lumea occidentală. Nu cred că va fi „lăsat” să pună o bombă, în mijlocul Europei, şi să declanşeze un conflict major. Nimeni nu are acest interes. Dar, din păcate, în loc să găsim o formulă de concordie şi de dezvoltare comună, chiar dacă în Rusia nu este o democraţie de tip occidental, s-a ajuns la această prăpastie, săpată din nou, cu consecinţe potenţial dramatice pentru toată regiunea.”