Vocile intelectualității ruse: între rațiune și oportunism

Un comentator al publicației „Moscow Times” vorbea cu două zile în urmă de o adevărată „schismă” petrecută în comunitatea culturală rusă. Numărul intelectualilor ruși care au semnat așa-numita scrisoare de sprijin total față de poziția președintelui Putin în relație cu Crimeea - între timp anexată Federației Ruse - se ridica astăzi la 511, în timp ce alți cîteva sute au semnat ulterior o altă scrisoare, publicată în „Novaia Gazeta”, sub forma unui „apel al grupului de inițiativă pentru un congres al intelectualilor 'împotriva războiului, împotriva izolării Rusiei, împotriva restaurării totalitarismului'”.

Aceștia din urmă consideră că Rusia „a plojat într-o aventură primejdioasă [...]”, că „a violat legislația internațională, a distrus principiile stabilității și securității europene și alunecă în mod rapid într-un nou Război Rece cu Occidentul, ale cărui consecințe grave sînt imprevizibile”.

„Novaia Gazeta” cita un scriitor rus, Lev Rubinstein, și o replică a acestuia pe Facebook: „este imposibil ca o persoană decentă, cu mintea clară și cu memoria activă, să semneze cu numele său vreun document (orice document!), în al cărui text stau alăturate, fără conjuncție, cuvintele „sprijin” și „președintele Federației Ruse”. Comentariul scriitorului a primit peste 1200 de „like”-uri și a fost distribuit mai departe de peste 200 de persoane...

„Schisma” despre care se vorbește în „Moscow Times” rămîne, însă, în mare parte circumscrisă așa-numitelor rețele sociale pe Internet și puține voci separate au avut probitatea de a-și spune individual și cu glas tare poziția. Regizorul Andrei Koncealovsky, stabilit în Occident de decenii, este una din excepții.

Într-un remarcabil interviu cu „London Evening Standard” el spunea: „Trebuie să se înțeleagă că există două națiuni. Există Rusia Europeană, ceea ce noi numim Rusia Albă, care a fost creată de Petru cel Mare; tot de ceea ce Rusia modernă poate fi mîndră că s-a petrecut după reformele lui: Ceaikovski, Dostoievski, Cehov. Ce aveam înainte? Cîțiva pictori de icoane. [...] Rusia de care ne temem, însă, este „Rusia Neagră”, „masa mediveală” din Moscova și provincie, unde Putin se bucură de cel mai mare sprijin. Nu ne-am eliberat de sclavie - spune Koncealovsky. Nominal, da, dar în realitate poporul rus este legat de glie, ei se văd pe sine drept supuși, nu drept cetățeni. Această dihotomie între masa medievală și minoritatea europeană este un lucru crucial de înțeles.”

„Trăim în timpurile lui Shakespeare” - comentează regizorul. „Priviți acei regi din Shakespeare. Care este politica internă sub Richard al III-lea sau Macbeth? Nu există nici una. Nici principii sau morală! În Anglia [astăzi] nu mai există așa ceva, dar așa se petrec lucrurile în Rusia. [...] A existat un mare sociolog african care spunea că în Africa ei au hardware democratic și software totalitar. La fel este și în Rusia. Toate aceste legi, împotriva gay-lor, împotriva mediilor de informare ș.a.m.d., ele reflectă o mentalitate medievală deghizată în democrație.”

Revista culturală online „Limelight. The Classical Music & Arts Website” nota cu două zile în urmă că nu ar fi exclus ca „Münchenul să ceară capul lui Gergiev în relație cu criza ucraineană”. Dirijorul Valeri Gergiev a fost criticat sever de cotidianul münchenez „Abendzeitung”, în care se făcea observația că el „se vede pe sine ca un ambasador cultural al Rusiei; el nu va rămîne tăcut în viitor. Pînă una alta, politica lui Putin va umbri toate spectacolele lui [muzicale], iar dacă rușii vor dori peste noapte să-i «elibereze» pe compatrioții lor din Riga, el va lua apărarea acestui gest, ca și a oricărui altuia făcut de Președinte”.

Revista „Limelight” înregistrează și reacția lui Andri Dovganiuk, cancelarul Universității Libere Ucrainene din München, pentru care „atunci cînd Valeri Gergiev sprijină în mod public politica lui Putin în Crimeea, este complet inacceptabil ca el să poată ocupa o asemenea poziție proeminentă [ca director al Filarmonicii] la München”. Iar aceasta cu atît mai mult cu cît, insista universitarul ucrainean, „cancelarul Merkel a declarat în mod clar că politica lui Putin reprezintă o încălcare a legislației internaționale, iar întreaga lume occidentală o consideră la fel.” Ceea ce se anunță drept „cazul Gergiev”, se scria în presa bavareză, va constitui un obiect de discuție la ședința de săptămîna aceasta a Filarmonicii din München.

Dacă boicotul și eventuale sancțiuni de ordin „cultural” împotriva dirijorului și oligarhului Valeri Gergiev rămîn deocamdată un deziderat, ceilați muzicieni bine cunoscuți din cercul lui și al susținătorilor necondiționați ai președintelui Putin s-au văzut deja penalizați, cel puțin în Ucraina. Presa de la Kiev anunța astfel o decizie de a suspenda un concert al pianistului Denis Matsuev, propus recent de Moscova și, se pare, acceptat deja, de Unesco în calitate de ambasador cultural al instituției mondiale. Concertul lui Matsuev de la Kiev, ce urma să se desfășoare în incinta Operei Naționale, a fost înlocuit cu o reprezentație de balet, „Giselle”.

La fel, ucrainenii au fost primii care l-au penalizat pe cunoscutul altist Yuri Bashmet, Academia de muzică din Lvov retrăgîndu-i - în semn de protest - titlul de profesor onorific. Bashmet se află în centrul unei controverse mai ample la Lvov, după anunțul că autoritățile locale i-au retras și titlul de „cetățean de onoare” al orașului. Titlul i-ar fi fost acordat în anii 1994-95, dar cazul este în dezbaterea presei, după ce un ziar local afirmase că nu s-ar putea găsi nici o urmă a acordării reale a acestui titlu...

Cazurile celor trei cunoscuți muzicieni erau dezbătute marți și de principalul post de radio muzical de la München „Bayern Klassik”, care îl cita, între alții, pe liderul deputaților ecologiști, Florian Roth cu afirmația: „Dl. Gergiev nu este numai un simplu artist; în calitatea sa de dirijor al Orchestrei Filarmonice din Munchen este este un reprezentant al municipalității. Din acest motiv ar trebui să se manifeste prudență față de declarațiile sale politice”. În apărarea lui Gergiev a intervenit în dezbatere Tatiana Lukina, președinta Societății Germano-Ruse (MIR), pentru care ar fi „nostim că un rus sprijină politica în acest caz. München-ul este un oraș multicultural, iar Gergiev nu a făcut rău nimănui...”

Dezbaterea este în toi, pentru moment atît referentul cultural al orașului, cît și intendentul Orchestrei Filarmonice refuzînd să se pronunțe public.

Între timp, reacțiile continuă să curgă, abonați ai Orchestrei Simfonice din Londra, de exemplu, înapoind biletele pentru concertul programat la sfîrșitul lui martie ce îi are ca protagoniști pe Denis Matsuev și Gergiev, în timp ce un violonist rus, Mihail Nodelman, protesta public zilele acestea la Köln, la sfîrșitul unui concert cu Recviemul de război al lui Britten, desfășurînd pe scenă un steag ucrainean pe care era scris „nu războiului”.