În România există un lobby discret, dar puternic în favoarea Rusiei, atât în rândul politicienilor, cât și în cel al birocraților. Grupurile de presiune au acționat mereu fără zgomot, dar întotdeauna eficient, indiferent dacă a fost vorba despre privatizări în favoarea unor oameni de afaceri ruși sau despre amânarea sine die a terminării centralei nucleare de la Cernavodă, care funcționează acum doar cu jumătate din reactoarele proiectate. O inclinare a balanței spre Est s-a putut observa și printre instituțiile media din România, acum trei ani când a fost dezbătută amplasarea pe teritoriul țării a unui scut american împotriva rachetelor balistice. De asemenea, parlamentarii din grupul de prietenie România-Rusia nu s-au intimidat astăzi când au fost întrebați de site-ul gândul.info despre atașamentul lor față de Moscova.
Unii dintre ei spun că n-ar trebui „să se strice” relația cu Rusia, „atâta timp cât Republica Moldova nu este afectată”. Este opinia senatorului PSD Leonard Cadăr, care crede că ar fi suficient ca România să-și exprime poziția cât mai diplomatic posibil, dar în același timp să țină cont și de punctul de vedere al Rusiei, „ca putere în zonă”. Haralambie Vochițoiu, tot din rândul socialiștilor atrage atenția că România nu trebuie să aibă declarații „războinice” la fel ca Barack Obama. Senatorul liberal Nicolae Neagu socotește totuși „un abuz” anexarea Crimeii de către Rusia și promite să ceară „explicații” de la ambasada Rusiei la București. Nici el și nici colegul lui democrat-liberalul Vasile Gudu nu-și dau seama de ridicolul situației. Deputatul PDL adaugă că „nu s-au rupt relațiile de prietenie” cu Rusia și subliniază că nu se poate „dezice de vremurile dinainte”.
Atașamentul față de Moscova pare să fie ceva solid în grupul de prietenie al parlamentarilor România-Rusia, din care face parte și reprezentantul minorității rușilor lipoveni, deputatul Ignat Miron care pur și simplu dă vina pe statele occidentale că ar fi finanțat și înarmat manifestațiile de pe Euro Maidan.
Pozițiile lor, chiar dacă sunt neașteptate, reprezintă un trend, care merită să fie luat în serios. Acum doi ani, la audierea sa în Parlamentul României ca ministru de Externe, Andrei Marga a spus-o și mai direct „Putin e un om foarte competent”, subliniind că „ar fi bine ca liderii din Europa și de la noi să fie la fel de competenți”. Există însă și alte semnale, iar unul dintre ele a fost dat de ambasadorul Ucrainei în România, Teofil Bauer, care a notat că România a răspuns „prompt tuturor așteptărilor” prin pozițiile avute de președinte, de ministrul de externe și de Parlament, dar „mai puțin” prin cea a premierului Victor Ponta. Șeful guvernului român a ezitat să critice anexarea Crimeii de către Rusia, lăsând brusc în seama lui Traian Băsescu strategiile de politică externă ale României. Această reținere nu a trecut totuși neobservată de diplomații acreditați în capitala țării.
