Satul Doroțcaia, unul din cele 15 sate din stânga
Nistrului aflate sub controlul autorităților moldovene, pare o țintă predilectă a presiunilor exercitate periodic de administrația transnistreană. Autoritățile nerecunoscutei republici au o pârghie importantă: controlează terenurile agricole ale satului, amplasate
dincolo de șoseaua Dubăsari-Tiraspol. Corespondenta Europei Libere, Alla Ceapai a relatat miercuri despre tulburările de la Doroțcaia. Un grup de aproape 20 de localnici cer trecerea satului sub administrație transnistreană, spunând că, în felul acesta, nu doar că vor avea acces liber la pământuri, ci ar obține și alte beneficii.
Susţinătorii trecerii satului Doroţcaia sub administraţia
Aceste pretinse avantaje, în ultimii ani ademenesc, mulţi locuitori din satele din stânga Nistrului aflate sub controlul autorităţilor moldovene. Majoritatea din cei care acceptă cetăţenia nerecunoscutei republici nistrene, prefera să păstreze şi cetățenia moldovenească, îmi spune vicepreşedinta raionului Dubăsari, Maria Jimbei. Numai că nu toţi conştientizează, spune Maria Jimbei, că nu au prea multe de câştigat dacă se legiferează în regiunea transnistreană.
Bunăoară, o parte din fermieri care, ca şi în alţi ani, nu au acum acces la terenurile agricole aflate pe teritoriul controlat de administraţia transnistreană au fost ademeniţi de promisiunea autorităţilor nerecunoscutei republici că îşi vor putea lucra terenurile dacă obţin aşa zisa cetăţenie transnistreană.
Numai că asta ar însemna de fapt că ţăranii îşi vor pierde pământurile, dăruindu-le administraţiei separatiste, spune expertul Eduard Ţugui:
„Cetăţenia transnistreană nu ar oferi nici unuia de acolo proprietatea asupra pământului, pentru că acolo ei nu au proprietate privată în sistemul funciar.”
O altă categorie care sunt ademeniţi acum să-şi facă aşa zisa cetăţenie transnistreană sunt persoanele care muncesc în Federaţia Rusă. Vicepreşedinta raionului Dubăsari, Maria Jimbei, spune că sătenilor li s-ar sugera că astfel vor putea munci fără restricţii în Rusia şi ar putea obţine mai uşor paşaport rusesc.
Liderul diasporei moldoveneşti de la Moscova Alexandr Kalinin infirmă acest mit: „Eu nu deţin informaţia precum că cetăţenii din regiunea transnistreană ar avea un statut preferenţial în Federaţia Rusă în baza paşaportului transnistrean, decât în cazul în care deţin şi paşaportul rusesc. Sunt anume programe în Transnistria care prevăd proceduri simplificate de obţinere a cetăţeniei ruseşti.”
Dar iată ce spune jurnalistul şi economistul de la Tiraspol, Serghei Melnicenco: „Obţin cetăţenia rusească doar cei care întrunesc anumite cerinţe, cum ar fi de exemplu că părinţii sau rudele au locuit pe teritoriu Federaţiei Ruse. O procedură simplificată nu există, doar că a fost deschis la Tiraspol un punct consular unde oamenii pot depune cereri pentru cetăţenie fără a merge la Chişinău.”
Este bine cunoscut că cetăţenii din regiunea transnistreană plătesc mai puţin pentru gaz, electricitate şi alte servicii comunale. Aparent asta ar putea ademeni satele din stânga Nistrului controlate de autorităţile moldovene să-şi dorească trecerea sub administraţia de la Tiraspol, întrucât sunt şi ele racordate la aceeaşi reţea de gaze.
Însă, deşi sătenii de acolo achită facturi ca şi cetăţeni din alte raioane ale Moldovei, ei beneficiază de compensaţii atât la gaz, cât şi la electricitate. Aceste compensaţii constituind echivalentul diferenţei de tarife de pe cele două maluri ale Nistrului, spune vicepreşedinta raionului Dubăsari, Maria Jimbei.
Gazul şi serviciile comunale mai ieftine ademenesc însă pe unii locuitori din dreapta Nistrului, spune economistul de la Tiraspol, Serghei Melnicenco: „Se remarcă aşa o tendinţă mai cu seamă în rândul pensionarilor. Ei îşi vând apartamentele în Chişinău, iar din banii obţinuţi în urma vânzării îşi procură o casă în Tiraspol. Un alt fenomen pe care îl remarcăm este că unii locuitori din Rezina migrează sezonier pe timp de iarnă în Râbniţa pentru a achita facturi mai reduse pentru căldură şi alte servicii comunale.”
Din lista pretinselor beneficii aşa-zisei cetăţenii transnistrene se pare că doar pensiile ar avantaja pe cei care decid să legifereze șederea în regiunea transnistreană, întrucât în mediu pensia este mai mare cu circa 800 de lei. Pensionarii din regiunea transnistreană mai primesc lunar un ajutor din partea Federaţiei Ruse de circa 15 dolari, care este însă echivalentul alocaţiilor de 200 de lei de care beneficiază pensionarii satelor din stânga Nistrului aflate sub jurisdicţia Chişinăului.
Pentru a beneficia de pensie transnistreană sunt mai multe condiţii, cea mai importantă fiind cinci ani reşedinţa permanentă în regiunea transnistreană. Cu toate acestea în majoritatea cazurilor pensionarii sunt cei care solicită aşa zisa cetăţenie transnistreană.
Economistul Serghei Melnicenco spune că numărul pensionarilor în raioanele din stânga Nistrului este în creştere de la an la an, constituind o povară economică grea pentru bugetul regiunii. Cu toate aceste administraţia de la Tiraspol nu va renunţa la acest instrument de ademenire a cetăţenilor moldoveni, spune Serghei Melnicenco: „Acest lucru contribuie la buna imagine a Transnistriei, întăreşte poziţiile ei în faţa comunităţii internaţionale, fiindcă este un as din mânecă – cetăţenii moldoveni aleargă după cetăţenia nerecunoscută transnistreană. În dispute sau polemici, la masa de negocieri, acesta este un argument puternic a Transnistriei.”
Expertul Eduard Ţugui oamenii din satele din estul republicii aflate sub jurisdicţia Chişinăului de fapt sunt supuşi unor presiuni pentru a-şi face aşa zisa cetăţenie transnistreană dincolo de aceste pretinse beneficii financiare de scurtă durată, care îşi vor pierde valoare din moment ce cetăţenii moldoveni vor călători fără vize în spaţiul Schengen: „Ei nu se pot angaja acolo, este restricţionată orice angajare în câmpul muncii în stânga Nistrului şi condiţionat cu dobândirea cetăţeniei. Au probleme copii acestor oameni în a studia şi a-şi exercita drepturile de cetăţi ai Republicii Moldova. Se fac presiuni asupra pensionarilor care sunt nişte momeli de moment care presupun nişte beneficii financiare mizere, din punctul meu de vedere. cu toate acestea perspectivele liberalizării regimului de vize compensează aceste pretinse beneficii, inclusiv acei 15 dolari adaos la pensie.”
Faptul că unii cetăţeni moldoveni sunt interesaţi sau chiar obţin aşa zisa cetăţenie transnistreană ar trebui să pună pe gânduri autorităţile de la Chişinău, spune Eduard Ţugui. Întrucât aşa zisa cetăţenie o pot obţine doar cei care au locuit în trecut sau locuiesc pe teritoriul regiunii transnistrene, expertul Eduard Ţugui sugerează că autorităţile constituţionale ar trebui să elaboreze un plan de susţinere, financiară, socială şi de altă natură, a cetăţenilor moldoveni care locuiesc în satele din stânga Nistrului aflate sub jurisdicţia Chişinăului.
