Încă de la începutul apariției în Crimeea ai unor așa-numiți militari pro-ruși, neidentificabili, experți militari occidentali au semnalat că echipamentul lor este identic celui al trupelor speciale ruse.
După declararea anexării „oficiale” a Crimeii de către Federația Rusă, identificarea actorilor, a acelor militari care au blocat bazele militare terestre și navale ucrainene, nu mai este un secret. Un recent reportaj făcut de doi ziariști ai cotidianului „New York Times”, C.J. Chivers și David M. Herszenhorn, în peninsula anexată, inventariază echipamentul modern al acelei avangarde, îmbrăcată în uniforme noi, cu căști noi, cu ochelari speciali de protecție și, mai ales, aparatură radio cu capacități de transmisie codată, ce constituie, în ultimă instanță, „semnul cel mai vizibil a efortului de modernizare început cu cinci ani în urmă de Vladimir Putin pentru a revitaliza capacitățile militare convenționale ale Rusiei. O revitalizare ce a speriat unele din fostele state vasale din Europa de Est și a forțat Alianța Nord Atlantică să-și re-evalueze opiniile ei de lungă durată despre Rusia, ca o putere nucleară cu o forță terestră limitată.”
Forțele expuse în ultimele săptămîni în Crimeea au demonstrat - se scrie în New York Times - „o mobilitate, un echipament și un comportament cu totul diferit de acele trupe ruse văzute în scurtul război cu Georgia din 2008 sau în spațiul nord-caucazian, de-alungul celor două decenii de conflict cu separatiștii musulmani”.
„Acțiunile militare ruse din trecut au pus în evidență o armată într-o stare proastă din punct de vedere al disciplinei și echipării, împănată cu efective de recruți, ce nu fuseseră capabili să se sustragă serviciului militar plătind prețul cerut, și în rîndurile cărora beția în public era un fapt comun, la fel ca și incapacitatea lor de a se angaja în acțiuni tactice...”
„Nu așa au stat lucrurile în Crimeea... Trupele din Crimeea ar putea fi elita noii armate ruse - notează ziariștii americani, care înregistrează spusele unor experți ce evidențiază că forțele ruse au demonstrat nu numai că pot fi competente, dar și că pot apara națiunea și să proiecteze putere spre statele învecinate.
După opinia lui Alexandr Golts, analist militar independent de la Moscova: „Dezvoltarea forțelor armate ruse se desfășoară pe două direcții, cea dintît fiind consolidarea forțelor nucleare strategice, care să garanteze că nici o țară din această lume nu va încerca să atace Rusia. Cea de-a doua direcție este de dezvoltare a forțelor de desfășurare rapidă, pentru a gestiona orice fel de conflict local, de genul războiului împotriva Georgiei sau această operațiune din Ucraina. Ca rezultat al acestor reforme, adaugă Golts, Rusia deține în prezent o superioritate absolută asupra oricărui stat din spațiul post-sovietic.”
„Transformarea forțelor armate ruse a constituit una din prioritățile personale ale dlui Putin care, în calitate de prim ministru între 2009 și 2012, iar mai recent după revenirea sa la președinție, a alocat miliarde de dolari pentru noi cheltuieli militare. [...] De la începutul lui 2012, salarile unei majorități a militarilor au fost aproape triplate, ajungînd la sume lunare între 700 și 1150 de dolari pentru plutonieri și sergenți, o sumă respectabilă în termeni economici ruși.”
„Majorarea spectaculoasă a cheltuielilor militare, care se așteaptă să crească la circa o sută de miliarde în 2016, față de 80 de miliarde anul acesta, deși economia dă semne de recesiune, a fost unul din principalele motive pentru care Alexei L. Kudrin, un respectat ministru de finanțe, a părăsit guvernul în 2011. Dl. Putin nu și-a exprimat regrete, el a subliniat în repetate rînduri că reclădirea armatei este crucială pentru viitorul Rusiei.
Sub îndrumarea lui, a fost dezvoltată o agenție de strategie militară, cu scopuri ambițioase, care au inclus antrenarea militarilor pentru a fi permanent gata să intre în luptă și modernizarea sistemelor de armamente. În același impuls, Kremlinul a susținut organizarea unor manevre militare fără precedent, cu mobilizarea în vara anului 2013 a circa 160 de mii de persoane, ca și o serie de exerciții militare la frontierele cu Europa și cele din Caucaz.
Ocuparea rapidă a instalațiilor strategice și a zonelor înconjurătoare ale bazelor militare ucrainene din Crimeea, înclusiv baza de la Perevalnoie, a transmis un semnal clar despre noile capacități militare ale Rusiei - se apreciază în New York Times. În comparație cu starea deplorabilă a forțelor ruse în timpul războiului cu Georgia, evenimentele din Crimeea au arătat cît de radicală a fost modernizarea armatei în ultimii ani. Folosirea radiourilor cu capacități de transmisie codată pînă la nivel de soldat - o piesă de echipament utilizată de multă vreme de militarii americani - ar sugera, potrivit unui analist american, mai mult decît simpla înnoire a echipamentui. Ea ar putea însemna că ofițerilor ruși li s-a dat mai multă latitudine de a lua decizii tactice, fapt ce ar mări substanțial eficiența unităților de luptă.
Comunicațiile radio nu sînt decît un element în programul de modernizare a echipamentului soldaților ruși, care au putut fi văzuți în Crimeea în uniforme și cu căști noi, cu jachete anti-glonț, ochelari de protecție balistică, cu echipamente de navigație și cu sisteme de vedere termală și de noapte pe armele lor. Observatorii au notat, de asemenea, folosirea unor platforme de război electronic, incluzînd stațiile de bruiaj Tigr-M și R-330Zh, care permit blocarea semnalelor GPS și a telefoanelor prin satelit.
Analiștii militari discută cu relativă prudență constatările făcute în teren. „Este vorba de un pas înainte față de ce am văzut în 2008, dar cît de mare este el, nu putem să știm cu adevărat - aprecia Dmitri Gorenburg, pentru New York Times, în calitatea sa de analist senior la Centrul pentru Analize Navale din Virginia, un grup de cercetare finanțat de guvernul american.
„Constituie în prezent armata rusă o aminințare față de capacitățile convenționale Nato? Nu cred. Nu cred că ameliorarea este atît de substanțială”, adăuga el, notînd că trupele ruse nu au întîmpinat nici o opoziție și nu au fost angajate în lupte. „În esență, ele au ocupat doar facilități și clădiri de la niște trupe care primiseră ordinul să nu opună rezistență”.
