Prim-adjunctul procurorului general, Andrei Pîntea, a declarat că implicarea factorului extern în organizarea tulburărilor din aprilie 2009 rămâne a fi versiunea de bază examinată de Procuratură. La fel, blogherul rus, Eduard Baghirov, evadat din arestul forțelor de ordine moldovenești, este principalul suspect în acest dosar. Andrei Pîntea crede, de asemenea, că singura soluție pentru a continua ancheta legată de tulburările de acum cinci ani ar fi anularea termenului de prescripție, inițiativă propusă de liberal-democrați și votată în Legislativ. Ce-și mai amintesc unii oameni despre acele evenimente, căutăm să aflăm la acest sfârșit de săptămână.
Se apropie a cincea aniversare a protestelor din aprilie 2009… Cum și le amintește societatea moldavă și cât au fost elucidate? La aceste și alte întrebări, am căutat răspuns, discutând cu câțiva trecători întâlniți ocazional în stradă.
– „E foarte greu să spun ce a fost la 7 aprilie. Da, a fost un marş de protest, nişte încercări spontane de a face puţină dezordine în această ţară.”
– „Au fost proteste. Cineva spune că au fost organizate, cineva că au fost neorganizare. Mai pe scurt, nu au avut lider, nu au avut cine să-i pună la cale.”
Europa Liberă: Vă mai interesează ce s-a întâmplat la 7 aprilie 2009?
– „Nu face să mă interesez. Ce, nu se vede că este o trădare întreagă? Ei, foaie verde papură.”
Europa Liberă: Dar ce a fost atunci?
– „Dodon şi cu Voronin au făcut deturnare de stat.”
Europa Liberă: Domnul Voronin zicea că a fost lovitură de stat.
– „Ei au organizat-o, Voronin şi cu Dodon. Cine putea să se urce acolo, sus? Dumneata acuma te poţi urca acolo, sus, pe acoperiş şi să înlocuieşti drapelul Republicii Moldovei cu drapelul României? Nu poţi. Adevărul poate să-l spună numai Lupu, dacă vrea. Marian Lupu ştie mai bine decât toţi.”
Europa Liberă: Ce ştie?
– „Cum a fost organizat de ceilalţi prieteni ai lui, tovarăşi de partid.”
Europa Liberă: De ce credeţi că el ar cunoaşte?
– „Pentru că el era atunci în banda lor.”
Europa Liberă: De ce vreţi să cunoaşteţi adevărul despre 7 aprilie?
– „Dar nu îmi trebuie. Au distrus totul ce a fost construit pe spinarea oamenilor.”
– „Sunt cheltuieli de un miliard de lei. Spuneţi-mi cine va răspunde, doamnă? Este aşa de bogată Moldova că noi demolăm casa şi, peste noapte, ne apucăm de făcut de un miliard? Cine va răspunde pentru aceasta?”
Europa Liberă: Ce părere aveţi despre ceea ce s-a întâmplat, acum cinci ani?
– „A fost o provocare organizată de structurile statului şi încă s-a implicat şi statul străin Rusia, chiar şi Transnistria.”
Europa Liberă: Cum credeţi că s-au implicat ele?
– „Au fost provocatori. Au provocat şi au făcut bătăi, au omorât tineri, a fost omorât Boboc.”
Europa Liberă: Vă mai interesează adevărul despre 7 aprilie 2009?
– „Ну, больше похоже, я думаю, на революцию скорее всего. Потому что мы имели власть. Я думаю что выборы являются сменой власти, а не акции, какие-то протесты. Я не очень доволен результатом. Если это как-то поменяло нашу сегодняшнюю жизнь, я, может быть, поставил там еще два камня. А если мы имеем худшую жизнь, то не имеют смыла все эти пьяные выходки этой молодежи которая была на площади.”
Europa Liberă: În aceşti cinci ani, dosarul „7 aprilie” a fost investigat aşa cum cere populaţia?
– „Nagacevschi era preşedintele comisiei de elucidare a evenimentelor din 2009. Procurorul general, ministrul de Interne trebuia să deschidă dosar penal, pentru că ei au stricat clădirile statului, în primul rând, Parlamentul şi Preşedinţia. Acesta este dosar penal. Trebuiau să fie pedepsiţi acei care au aruncat cu pietre şi care au stricat sticla de la ferestrele Parlamentului.”
Europa Liberă: Dar de ce nu este nimeni pedepsit?
– „Trebuie să deschidă dosar penal Corneliu Gurin, care acum este procuror. Marian Lupu, ca fost preşedinte în Parlamentul, el trebuia să dea ordin.”
Europa Liberă: Credeţi că a fost lovitură de stat?
– „Da. Aceasta a fost lovitură, într-adevăr, provocare. Comuniştii au provocat şi au făcut prostii. Comuniştii lui Voronin, Dodon, socialiştii tot sunt implicaţi.”
Europa Liberă: De ce mai au loc aceste audieri în Parlament referitor la ceea ce s-a întâmplat la 7 aprilie 2009?
– „Este normal să fie audieri, dar să fie audiaţi acei care au organizat.”
Europa Liberă: A fost o confruntare între generaţii? Cei tineri s-au confruntat cu cei vârstnici?
– „Aş vrea să cred că cei tineri s-au trezit, la etapa aceea, şi nu avem azi Kievul, nu avem Crimeea. Acei tineri care au plecat atunci din viaţă, părinţiilor lor să le dea Dumnezeu sănătate să-i pomenească şi să-i pomenim şi noi. Dacă îi uităm noi, ne uită şi pe noi alţii. Dar dacă nu erau acei tineri, noi aveam astăzi încă Kievul şi nu semnam la Vilnius, şi nu vota Parlamentul Europei ridicarea vizelor.”
Europa Liberă: Atunci, în 2009, s-a decis politica externă a Republicii Moldova?
– „Da, atunci. Copiii aceia nu ştiau că, peşte atâţia ani, va fi pusă pe masa tratativelor aderarea la Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Fetelor, vă mai interesează ce a fost la 7 aprilie 2009?
– „Ne interesează şi vrem să aflăm adevărul.”
Europa Liberă: Ce s-a întâmplat atunci?
– „Au murit oameni. Aceasta a fost cel mai grav. A fost şi o răsturnare de putere, dar şi s-au pierdut vieţi omeneşti.”
Europa Liberă: Astăzi, cei din opoziţie, care atunci erau la guvernare, comuniştii, spun că vinovaţi de tot ceea ce s-a întâmplat atunci sunt cei care guvernează acum Moldova.
– „Nu cred că acei care guvernează sunt vinovaţi. Dar nu putem să spunem cine este vinovat, până nu se dovedeşte acest lucru, fiindcă este prezumţia nevinovăţiei.”
Europa Liberă: Şi dacă aflaţi adevărul, se schimbă ceva în percepţia voastră?
– „Probabil că, fiecare are un adevăr al său, dar cu toţii dorim să aflăm adevărul real.”
– „Da, a fost o răsturnare de putere, dar eu sunt pentru manifestaţii paşnice. Şi chiar dacă se face o schimbare, să fie paşnică. Pentru că a fost, până la urmă, şi un haos, au fost arse arhive, au făcut dezordine. Abia acum Preşedinţia şi Parlamentul au fost renovate. Statul a suferit, bugetul statului, pentru că s-au cheltuit resurse financiare care puteau fi destinate în alte scopuri.
Dar fiecare are adevărul său şi atâta timp cât sunt argumente pro şi contra, sunt două baricade. Una spune că stânga este vinovată, stânga spune că dreapta este vinovată. Până la urmă, nu se ştie de ce s-a aşteptat ca adevărul acesta să iasă la iveală. Deja au trecut cinci ani şi nimic concret nu se ştie. Aşteptăm adevărul. Nu ştiu dacă va fi adevărul adevăr, dar aşteptăm…”
***
Pe 7 aprilie 2009, zeci de mii de persoane, susținători ai opoziției, au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegerile parlamentare, scandând: „Vrem alegeri repetate!” și „Jos comuniștii!”. În cursul nopții de 7 spre 8 aprilie din acel an, poliția a făcut uz de arme cu gloanțe oarbe și a arestat mai mulți tineri, sub acuzația de instigare la violențe. Fostul primar de Nisporeni, Victor Rusu, s-a aflat printre protestatari.
Victor Rusu: „Totuşi, ce s-a întâmplat societatea nu cunoaşte, nici eu personal. Eu am fost în ziua aceea în piaţă şi i-am văzut pe acei tunşi chilug. Dar cine au fost ei? Cine i-a racolat?”
Europa Liberă: Aceştia sunt provocatorii?
Victor Rusu: „Probabil că da. Pentru că chiar alături de mine erau doi tineri, unul dintre care era rănit la tâmplă, al doilea s-a adresat în română, cine poate acorda primul ajutor medical, iar persoana rănită a răspuns în rusă: „Lasă că eu singur”. Şi-a scos din rucsac toate cele necesare, era în adidaşi, în blugi, avea o scurtă uşoară şi era tuns pe cap chilug. Ca după aceea, am mai văzut şi alte imagini, tocmai aceştia au fost cei mai activi. Şi dacă se vorbeşte că au fost aduşi, tot ce-i posibil că au fost aduşi sau din Transnistria, sau din altă parte, ceea ce am văzut eu cu ochii mei.”
Europa Liberă: Credeţi că autorităţile ştiau că aceşti provocatori sunt infiltraţi în mulţime?
Victor Rusu: „Nu cred. Am impresia că organele respective, în special, cele care ţin de securitatea statului şi atunci, şi acum lucrează foarte prost. Pare-mi-se că, mai multă influenţă au cei de la Moscova asupra lor, până în ziua de azi, nu avem securitatea statului… Pentru că se deranjează, în ultimul timp, şi Cancelarul Germaniei, şi senatorii din Statele Unite, vin cu exemple, dar la ai noştri totul e linişte, totul e bine, deși miroase a praf de puşcă în jur.”
Europa Liberă: Aprilie 2009 ce a schimbat în Moldova?
Victor Rusu: „În primul rând, a insuflat cetăţenilor că poate să fie schimbare, că putem să fim o ţară democratică şi forţa este în mâna poporului. Cel mai mult, probabil, s-a sperat în schimbare spre bine, ca cetăţenii să aibă încredere în cei care vin la putere.”
Europa Liberă: Şi această încredere nu s-a cimentat definitiv?
Victor Rusu: „Nu s-a cimentat. Şi s-au făcut foarte multe lucruri bune şi frumoase, dar, uite, tocmai aici ţine şi de comunicare, şi de prestanţa fiecăruia dintre cei care sunt la guvernare, de sus până jos, am vedere funcţionarii. Probabil că, s-a investit o încredere foarte mare şi nu s-a vorbit că, uite, într-un an sau în doi ani, sau în trei ani noi nu putem întoarce dealurile... Probabil, trebuiau puse nişte obiective foarte clare şi, după aceea, să se raporteze că am reuşit sau nu am reuşit. Dar aşa, speranţa aceasta că peste noapte vom începe să rezolvăm toate problemele… este imposibil.
Într-o perioadă foarte scurtă de timp, actuala guvernare a făcut nişte lucruri la care probabil nici nu visam: problema cu micul trafic la frontieră şi chiar acum, termenii au fost foarte restrânşi, de semnare a Acordului de Asociere şi călătoria fără vize.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, domnule Rusu, cum aţi nimerit atunci în Piaţa Marii Adunări Naţionale? La îndemnul cui? De ce aţi ajuns în inima Chişinăului?
Victor Rusu: „Mi-a sunat o cunoştinţă şi m-a întrebat: „Unde eşti?” – „La Chişinău, la seminar.” – „Dar ştii ce se întâmplă în centrul oraşului?” – „Nu ştiu.” – „Vină aici, în Centru, căci se întâmplă ceva”. Aşa am ajuns în Piaţă, în faţa guvernului era cineva dintre liderii politici care îndemna mulţimea să nu se ducă înspre Parlament.
Circulaţia transportului era blocată, dar de acolo se auzea vuiet, dinspre Parlament şi Preşedinţie. Şi, când m-am deplasat, atunci s-a început aruncatul cu pietre şi celelalte le-am văzut cu ochii mei. Nu am putut să mă duc de acolo şi, tot timpul, nu înţelegeam ce se întâmplă.”
Europa Liberă: Faptul că a fost incendiat Parlamentul, că s-au devastat birourile parlamentarilor, că s-a pătruns în instituţia prezidenţială, că a fost arsă Declaraţia de Independenţă la ce gând vă ducea?
Victor Rusu: „Că a fost organizat de către cineva şi s-a încercat o destabilizare a situaţiei ca să fie introdusă, probabil, o stare de urgenţă de partidul de la guvernare, Partidul Comuniştilor. Eu aşa îmi imaginez, că ei au pus totul la cale, ca, după aceea, să dea vina pe opoziţie şi opoziţiei să i se închidă gura, pentru mai mult timp.”
Europa Liberă: Bine, dar chiar de la guvernarea de atunci, de la domnul Voronin, liderul comuniştilor, care era şi şeful statului, am auzit, din gura dumnealui, precum că se întruniseră toate condiţiile ca să se spună că este o lovitură de stat în Republica Moldova. A fost lovitură de stat? A fost revoluţie? Ce a fost?
Victor Rusu: „Dacă am fi avut răspunsurile acestea, probabil, le ştiam. Până la ziua de azi, rămâne o pată neagră în istoria noastră. Cred că totuşi a fost o intervenţie a forţelor din exterior, dar coordonate foarte bine cu guvernarea de atunci. Eram exact lângă cinematograful „Patria” şi am văzut când a fost atacat Parlamentul.
Când a început să ardă Parlamentul, am stat, practic, până aproape spre seară, când au început să scoată jilţuri din instituţii. Şi nu înţelegeam cum poate să se întâmple toate chestiile acestea. I-am văzut pe acei copii de la școala de poliţie, neînarmaţi, stăteau şi tremurau, și nu înțelegeau nimic.”
Europa Liberă: Şi poliţiştii au avut de suferit, de rând cu lumea pașnică.
Victor Rusu: „Da. Tocmai aceasta şi s-a urmărit, că a fost o tentativă de lovitură de stat, ca, respectiv, să se ia măsuri de a închide pentru totdeauna gura opoziţiei. Comportamentul lui Voronin era mai mult decât obraznic. Dar cel mai rău este că nu cunoaştem răspuns la ceea ce a fost acolo. Aceasta trebuie să o facă organele respective de anchetă.”
Europa Liberă: Sunt impotente aceste instituţii ale statului care, după cinci ani, nu pot să dea verdictul?
Victor Rusu: „Probabil că sunt. Organele, care trebuie să dea răspuns, Securitatea, în primul rând, Procuratura, forţele de interne, organele de forţă din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Credeţi că ar exista o frică că, dacă s-ar spune adevărul şi la următoarele alegeri ar reveni la putere comuniştii, confuzia ar fi şi mai mare? Frică ar fi? Sau ce e la mijloc?
Victor Rusu: „Posibil, frica aceasta poate să revină.”
Europa Liberă: A fost umbrită imaginea Moldovei pentru ceea ce s-a întâmplat în comisariatele de poliţie, acolo unde tinerii nevinovaţi au fost maltrataţi, au fost vătămaţi, s-a ajuns cu dosare la CEDO.
Victor Rusu: „Eu, în ziua aceea, am văzut mai mulţi tineri, tineri cunoscuţi. Știu că, în noaptea aceea, au mai dispărut tineri, inclusiv din Nisporeni, dar au fost eliberaţi şi nu au mers, probabil, nici prin coridoarele morţii, dar au fost reţinuţi şi au scăpat ca prin urechile acului. Revoluţiile, în general, cineva le pune la cale, cineva le realizează şi cu totul altcineva beneficiază de ele. Probabil, aceasta s-a dorit, ca cineva să fie folosit în calitate de carne de tun, am în vedere guvernarea de atunci, pentru a scoate din joc opoziţia pentru totdeauna.”
Europa Liberă: Şi acum democraţia se înfiripează? Ajunge Republica Moldova să fie un stat cu o democraţie veritabilă ca stat de drept?
Victor Rusu: „Este o cale foarte lungă. Cel mai straşnic lucru este că războiul informaţional noi l-am pierdut. Dar, dacă priveşti mai multe canale ruseşti, practic, este aceeaşi informaţie, vine dintr-o singură sursă. Aceasta se vede foarte bine.”
Europa Liberă: Domnule Rusu, dar ce preţ are libertatea?
Victor Rusu: „Omul de la Dumnezeu e dat să fie liber. Este, probabil, cel mai mare dar care trebuie să-l avem noi şi trebuie să-l preţuim. Evenimentele din aprilie 2009 au fost regizate de către cineva, aceasta o demonstrează şi ce s-a derulat în zilele următoare. Eu îmi amintesc foarte bine ziua de 8 aprilie 2009, când la Nisporeni venise indicaţie de sus să se organizeze o adunare a activului din raion în care urmau să fie condamnate acţiunile aşa-zişilor extremişti de la Chişinău, tentativa de lovitură de stat. Şi aflând unde are loc această şedinţă, la şcoala profesională, noi, împreună cu un grup de colegi, ne-am dus, am intrat, deja se dădea citirii unui apel în care se spunea că inclusiv forţe nesănătoase din Nisporeni s-au deplasat la Chişinău şi au participat la aceste acţiuni violente, pentru a deturna puterea şi a lua prin violenţă puterea în republică. Am încercat să intervenim.
A fost o violenţă, eu personal am primit şi un pumn în spate. Urma ca toţi cetăţenii să fie intoxicaţi cu tocmai ceea ce vorbesc, că nu a fost o acţiune a unor cetăţeni revoltaţi de rezultatele alegerilor, de falsificarea alegerilor, ci a fost o aşa-zisă tentativă de lovitură de stat. Imediat după aceea, noi am făcut o invitaţie şi a venit peste o zi domnul Leancă în teritoriu şi deja aveam imaginile, ce a avut loc, cine a ridicat drapelul.
Situaţia, practic, atunci s-a schimbat radical, pentru că cetăţenii nu erau corect informaţi. Prima informaţie, eu ţin minte, când a venit şi a avut loc în sala de şedinţe a consiliului raional, a venit domnul Leancă, erau şi foarte mulţi membri ai Partidului Comuniştilor, care încercau să afirme că, uite, a avut loc încercarea de lovitură de stat. Dar tocmai atunci apăruseră şi în mass-media de la Chişinău primele imagini care dădeau de înţeles că este cu totul altceva. Şi atunci, raportul de forţe, în genere, a înclinat în cu totul altă parte.”
Europa Liberă: Ce scop s-a urmărit prin arderea Declaraţiei de Independenţă?
Victor Rusu: „Dumneavoastră vă amintiţi cât de mult iubeşte drapelul de stat Vladimir Voronin, care l-a numit drapel fascist. Şi în Declaraţia de Independenţă se pune accent pe lucrurile cele mai sfinte ale noastre – de unde venim, cine suntem – care comuniştilor niciodată nu le-au plăcut, ei, în genere, vroiau să fie şterse din memoria colectivă a acestei bucăţi de pământ.”
***
Deputații au adoptat un proiect de lege care prevede că vinovații de violențele din aprilie 2009 din capitală nu vor beneficia de termenul de prescripție, aplicat unor infracțiuni comise prea demult, pentru a mai fi pedepsite. Votul vine după ce societatea civilă și unii politicieni s-au plâns mereu că, în cei cinci ani de la evenimentele din primăvara lui 2009, aproape nimeni nu a fost pedepsit pentru violențele soldate cu, cel puțin, un deces. L-am întrebat pe fostul premier Vlad Filat, liderul liberal-democraților de ce adevărul despre 7 aprilie nu a ieșit la iveală, iar cei vinovați nu au fost trași la răspundere.
Vlad Filat: „Din cauza că instituțiile statului nu și-au făcut treaba, din cauza că în continuare în justiție, în procuratură, în alte instituții avem oameni care activează în baza intereselor proprii sau de grup, dar nu în interesul larg al societății și având în vedere norma legală. De aceea, am insistat, insistăm și vom insista ca reforma în justiție, ca reforma în aceste instituții să dea rezultat. Dar nu putem să nu spunem că anumite lucruri s-au realizat, pași mici s-au făcut, ei trebuie să continue.
Din motivul dat, am venit cu această inițiativă ca termenul de prescripție ce ține de răspunderea celor implicați în evenimentele din 7 aprilie și ceea ce este legat de acea dată să fie exclus, pentru ca să oferim posibilitate instituțiilor reformate deja, pe de o parte, să aducă adevărul pentru a fi cunoscut de întreaga societate, dar și de comunitatea internațională și cei care sunt vinovați să răspundă în fața legii.”
Europa Liberă: Și, din moment ce nu este pronunțat verdictul final al dosarului 7 aprilie, comuniștii continuă să învinuiască coaliția de guvernare că ar purta toată responsabilitatea.
Vlad Filat: „Voronin și clica lui au fost cei care nu au asigurat condiții pentru ca oamenii să protesteze pașnic. În acest sens, este lege care stabilește foarte clar ce trebuie să facă instituțiile statului, în cazul protestelor. Doi: Voronin personal și cu clica lui se face responsabil pentru arestările care au fost ilegale, în număr de peste 300 sute, în acea perioadă de timp, a cetățenilor Republicii Moldova, în mare parte, tineri.
Voronin și clica lui se fac responsabili pentru că majoritatea dintre acești cetățeni au fost maltratați și se fac responsabili de moartea unui cetățean, Valeriu Boboc. De aceea toate aceste acuzații sunt sterile. Durerea mea mare, care este, ține de faptul că acești vinovați nu au fost trași la răspundere. Or, calificările pe care le-am dat eu sunt parte și din trăirile pe care le-am avut, în acea perioadă de timp, și de faptul că nu au fost trași la răspundere…”
Europa Liberă: V-ați văzut dosarul dumneavoastră, pe care procuratura, pe timpul guvernării comuniste, vi l-a intentat, imediat după evenimentele din 7 aprilie 2009?
Vlad Filat: „Voronin, cu trompetistul lui actual și atunci sculă utilă la SIS, Reșetnicov, au interceptat ilegal toți liderii politici, inclusiv pe mine. Sigur, au încercat anumite evenimente care au avut loc să le plieze pe acțiunile anterioare, organizate de Partidul Liberal Democrat din Moldova. Și, desigur, cunosc, eu nu am văzut datele dosarului, dar cunosc că a fost, într-adevăr, intentat un dosar în baza căruia se dorea să fie distrusă opoziția din Republica Moldova, iar primul vizat în acel dosar am fost eu, cu acele încercări de a demonstra că a fost lovitură de stat și așa mai departe. Dar lucrurile acestea deja țin de partea de instrumentare legală de către instituțiile statului.
Important este că toată acea manipulare, toată acea presiune nu a dat, ca și rezultat, ce-și doreau comuniștii. În rezultat, cetățenii Republicii Moldova, în vara lui 2009, au votat împotriva lor și au oferit o perspectivă clară de dezvoltare pentru Republica Moldova.
În acest sens, sigur, trebuie să avem recunoștință față de toți cei care sincer au protestat și sincer au dorit schimbări calitative în Republica Moldova...
Datorită acestor cetățeni ai țării, noi astăzi vorbim și ne bucurăm de faptul că, începând cu data d 28 aprilie, vom călători fără de vize în Uniunea Europeană. Până la sfârșitul lunii mai, vom avea semnate Acordurile de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană, de faptul că investim masiv în infrastructura din Republica Moldova și de faptul că suntem o țară înconjurată de prieteni. Toate aceste realizări au avut un început și acel început a avut la bază ieșirea sinceră a tinerilor care nu și-au mai dorit să trăiască într-o țară a lui Voronin, au vrut să trăiască în țara cu numele Republica Moldova și într-o țară a lor.”
Europa Liberă: La ce bun aceste audieri care au loc în Parlament?
Vlad Filat: „De altfel, a fost solicitarea mea către fracțiunea PLDM din Parlament ca să fie aceste audieri. Noi nu avem ce ascunde și dorim ca și cetățenii Republicii Moldova să aibă acces la informație: unde suntem în acest dosar „7 aprilie”; care este acțiunea fiecărei instituții vizate în acest sens. Și eu cred că nu doar anual trebuie să fie făcute aceste audieri, dar în comisiile sesizate, în fond, eu am mai lansat această idee, ca să avem o comisie specială permanentă care să aibă în administrare acest dosar „7 aprilie”, pentru ca să nu fie lăsat dosarul respectiv și să își aducă aminte toată lumea, în ajunul datei de 7 aprilie.”
Europa Liberă: La ce ar ajuta cunoașterea adevărului despre ceea ce s-a întâmplat, acum 5 ani?
Vlad Filat: „Dacă nu vom cunoaște ceea ce s-a întâmplat în data de 7 aprilie 2009, dacă cei vinovați nu vor fi trași la răspundere, atunci acele tragice evenimente pot să aibă repetare. Pentru ca să nu avem situații similare, noi trebuie să cunoaștem trecutul nostru foarte bine, iar evenimentele tragice, cum au fost în 7 aprilie, sigur, trebuie să fie la lumină pentru că aceasta provoacă și o stare în societate de neîncredere în fața instituțiilor statului și de insecuritate. Noi avem nevoie de această clarificare vizavi de aceste dramatice evenimente din 7 aprilie 2009, pentru ca să nu fie posibilă repetarea lor.”