Decizia cu privire la eliminarea vizelor pentru Republica Moldova, începând cu data de 28 aprilie 2014, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, încheie o cursă lungă și ambițioasă. „Atletul moldovean” a îndeplinit criteriile necesare și europenii, drept premiu, i-au scurtat pista de alergare.
Cel puțin doi factori au sporit indulgența „arbitrilor” de la Bruxelles: alegerile din toamnă din Republica Moldova, pentru care actuala guvernare obține un atu important, și, respectiv, criza din Ucraina, ofensiva Rusiei, care încearcă să zădărnicească europenizarea fostelor republici sovietice printr-un act de agresiune barbară.
Anularea vizelor precede semnarea în iunie a Acordului de Asociere și a celui de Liber Schimb. Circulația fără vize în țările occidentale, așa cum s-a observat, deschide o supapă pentru atenuarea unor profunde tensiuni sociale: numeroase familii se vor reuni, moldovenii își vor putea revedea copiii și părinții rămași acasă, fără teama că-și vor pierde locurile de muncă în Occident, acolo unde au ajuns pe căi ilegale.
Se vor intensifica relațiile economice, prin transfer de experiență și capital, va crește mobilitatea universitară, vor primi un bun semnal și marile investiții. Există, ce-i drept, și un „amendament al scepticului” care spune că basarabenii vor circula în Vest doar dacă vor avea bani de petrecere și răsfăț, ceea ce nu e cazul pentru majoritatea dintre ei, însă drumul spre prosperitate trebuia să înceapă într-o zi, întrucât și deschiderea pieței de muncă occidentale devine tot mai tangibilă.
„Și atunci, de ce nu se bucură moldovenii?” – se întreba europarlamentarul român Monica Macovei acum două săptămâni, aflată în vizită la Chișinău. Aceeași veste pentru România, observa ea, îi scotea în stradă pe românii fericiți să constate că au posibilitatea de a călători liber în Europa, după decenii de izolare politică.
Bucuria modestă a moldovenilor, sesizată de Monica Macovei, derivă mai degrabă din cauzele de context intern și al pericolelor dinspre Est care au determinat Bruxelles-ul, cum spuneam, să aducă mai aproape de „alergătorul” basarabean linia de sosire. Ca o confirmare a acestei idei, presa anunța ieri un nou embargo impus de Rusia, de data aceasta asupra importurilor de produse din carne din Moldova. Probabil că mezelurile moldovenești, ca și vinul și fructele interzise mai devreme, conțin un „bacil de libertate” contraindicat consumatorilor ruși, obligați să ingurgiteze autoritarism putinist și propagandă militaristă.
Lărgind aria interogațiilor doamnei Macovei, la fel de bine ne putem
Există o stare de sastisire în Moldova, după atâtea crize politice și promisiuni neonorate ale puterii în ce privește combaterea sărăciei și diminuarea corupției...
Moldova trăiește paradoxul de a avea șanse, azi, să obțină statut de țară-candidat din partea Uniunii Europene, fără să fi realizat deocamdată un consens intern asupra acestui obiectiv major. De aceea, autoritățile ar trebui să asigure condiții de vot, în toamnă, unui număr cât mai mare de cetățeni din străinătate, acolo unde s-ar putea să se afle o parte însemnată a electoratului pro-european. Și cea mai bună soluție este adoptarea votului electronic. În caz contrar, libera circulație a moldovenilor în Vest ar putea să nu fie suficientă pentru a opri libera „lunecare” a Moldovei în brațele imperialismului rusesc revanșard.
