Abuzul, inclusiv fizic, în locurile de detenţie penală, discriminarea persoanelor cu dizabilităţi şi incluziunea romilor – sunt domeniile în care eforturile autorităţilor din Republica Moldova au fost insuficiente. Această concluzie se desprinde din declaraţia Înaltului Comisar Adjunct al ONU pentru Drepturile Omului, Flavia Pansieri, care şi-a încheiat vineri vizita de documentare în Republica Moldova. Cu un rezumat al observaţiilor emisarei ONU, Diana Răileanu.
În fruntea listei Flavia Pansieri a plasat recomandarea de a se dota Consiliul responsabil de prevenirea şi eliminarea discriminării cu mai multe pârghii de intervenţie şi sancţionare.
Înaltul Comisar Adjunct al ONU pentru Drepturile Omului s-a alăturat opiniei experţilor care cred că atribuţiile limitate ale instituţiei îngreunează tragerea la răspundere a celor care se fac responsabili de discriminare.
Între altele, emisara ONU a salutat faptul că anul trecut autorităţile au reuşit să asigure petrecerea fără incidente a marşului comunităţii LGBT la Chişinău:
„Am apreciat eforturile Republicii Moldova de asigurare a dreptului la întrunirea publică paşnică pentru persoanele şi grupurile LGBT, şi în special acţiunile Ministerului de Interne de asigurare a protecţiei pentru prima Paradă organizată la Chişinău în 2013. Aşteptăm Parada din 2014”.
Vizita Flaviei Pansieri a coincis cu aniversarea evenimentelor din aprilie 2009, iar emisara ONU a observat că deşi autorităţile de la Chişinău au fost îndemnate în repetate rânduri să-i aducă în faţă justiţiei pe cei responsabili de abuzuri şi tortură, puţini dintre agresori au fost traşi la răspundere:
„Impunitatea este o ameninţare pentru societatea democratică, infectând credibilitatea urmăririi penale, a sistemului judiciar şi de aplicare a legii. Înţeleg că aceste preocupări sunt împărtăşite pe larg în Republica Moldova, şi că recent în Parlament a avut loc o sesiune pe această temă. În acelaşi timp, rapoartele privind abuzul fizic şi alte forme de abuz în locurile de detenţie penală, a poliţiei şi psihiatriei din Republica Moldova şi locurile de detenţie arbitrală rămân a fi îngrijorătoare. Îndemn autorităţile să îşi intensifice eforturile întru susţinerea justiţiei pentru victime”.
Înaltul Comisar Adjunct al ONU pentru drepturile Omului a mers şi în regiunea transnistreană unde a acordat atenţie prioritară stării de lucruri privind violenţa în familie şi dreptul persoanelor cu dizabilităţi:
„Am discutat necesitatea de a adopta reguli clare pentru protecţia femeilor de violenţă bazată pe gen, în particular, violenţa în familie. Îndemn să fie adoptat un mecanism împotriva violenţei în familie fără întârziere. Recomand şi avansarea în toate aspectele legate de drepturile persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv persoanele cu dizabilităţi mintale sau intelectuale. În acest sens, este necesar de introdus reforma măsurilor de plasare sub tutelă şi privare de capacitate juridică, precum şi de examinat în mod serios problema dezinstituţionalizării pentru adulţi şi copii”.
De altfel, observaţiile şi rapoartele ONU sunt printre puţinele care cuprind şi regiunea transnistreană a ţării. Deseori însă, observă experţii locali, liderii de la Tiraspol tind să neglijeze recomandările instituţiilor internaţionale. Cel mai grăitor exemplu îl reprezintă decizia CEDO de acum doi ani, prin care s-a recunoscut discriminarea în cazul şcolilor cu predare în grafia latină din stânga Nistrului. Cu toate acestea, administraţia şi elevii acestor şcoli sunt în continuare supuşi presiunilor.
