Ucraina, atacată de separatiștii pro-ruși, dar și Letonia și Lituania, aflate și ele în zona de pericol, au decis recent să interzică o serie de posturi TV rusești ca măsură de protecție în fața propagandei orchestrate de Moscova. În Moldova avem aceeași problemă. Sărbătorile sovietice din luna mai vor amplifica discursul revanșard al mass-media rusești, ceea ce în contextul războiului declanșat de Putin împotriva Ucrainei sună ca o invitație la agresiune, pentru că începi să vibrezi la refrenul pe care îl asculți zilnic.
Numai că una este libertatea de expresie, și alta e agresiunea informațională, care pune în pericol siguranța națională, denaturează realitățile, deformează gândirea cetățenilor. A permite propagarea urii, xenofobiei, isteriei antiamericane și antioccidentale nu înseamnă a proteja libertatea de exprimare, ci a lucra împotriva ei, înseamnă a crea condiții pentru ca libertatea de exprimare într-o zi să dispară.
Nu știu cum vor evolua lucrurile în această dispută și dacă responsabilii Audiovizualului din Moldova își vor schimba atitudinea, dar ceea ce se poate face, fără a risca „supărarea Moscovei”, este o strategie inteligentă de informare și de educare a cetățenilor. Nimeni nu ne interzice să elaborăm programe care să ofere o altă viziune decât cea sovietică asupra istoriei noastre recente. De ce Televiziunea Publică de la Chișinău, bunăoară, nu difuzează filme de genul „Katyn” al faimosului regizor polonez Andrzej Wajda sau documentarul revelator „The Soviet Story” despre cârdășia sovieto-nazistă? Sau filme românești, de după 1990, consacrate rezistenței împotriva comunismului – mă gândesc, de pildă, la pelicula „Undeva în Est”, după romanul „Fețele tăcerii” de Augustin Buzura, sau la „Cel mai iubit dintre pământeni”, inspirat de romanul omonim al lui Marin Preda? De ce nu s-ar difuza documentarul „Memorialul durerii”, ori producții pe aceeași temă ale unor regizori cehi, slovaci, unguri, polonezi... La fel de benefică ar fi preluarea unor filme de artă, aparținând marilor maeștri occidentali: Fellini, Bergman, Antonioni, Forman, Polanski, Almodovar, Woody Allen ș.a.
Acest proiect de educație prin cinema, pe care să-l susțină și să-l promoveze nu doar Televiziunea Publică din Chișinău, ci și posturile TV private, ONG-urile culturale, uniunile de creație etc., poate fi propus spre finanțare Comisiei Europene și Statelor Unite. Există o disponibilitate certă de a ne ajuta, numai să arătăm că vrem asta. O recentă hotărâre a Congresului Statelor Unite chiar recomandă posturilor americane de Radio, finanțate din bugetul federal, care emit pentru Europa Centrală și de Est, să contracareze dezinformarea și propaganda rusească ce amenință libertatea și suveranitatea popoarelor din fostul spațiu sovietic.
Un program consistent de informare și educare a publicului basarabean și a minorităților etnice, în spiritul adevărului istoric și al valorilor umaniste ne va ajuta nu doar să facem față „mașinii de tocat” ideologice a Moscovei, ci și să consolidăm identitatea europeană a Moldovei, să combatem mentalitățile autarhice și provincialismul cultural.
