„Moldova, umătoarea Ucraină” – asa isi intituleaza, fara semnul intrebarii, Nicholas Kristof, comentariul publicat cotidianul american „New York Times”. Kristof a fost in Republica Moldova, a vizitat, ca turist, si regiunea transnistreana si ajunge la concluzia ca „daca ar exista o Olimpiada pentru cele mai curajoase tari din lume, Moldova ar putea concura pentru medalia de aur”.
„Uitati-va la Moldova ca la posibila urmatoare Ucraina, pentru ca Rusia este pe cale de a mușca o parte din aceasta tara mica, situata intre Ucraina si Rusia, considerată de cei mai multi una din cele mai sarace tari din lume”.
Kristof enumara presiunile la care a fost si este inca supusa Moldova din partea Rusiei, fie ca este vorba de embargo pe vinuri si alte produse sau de amenintarea, in iarna, cu posibila sistare a livrarilor de gaze. El citeaza renumitul avertisment „Sper ca nu veti ingheta la iarna”.
Cu toate acestea, continua comentatorul din „New York Times”, guvernul hotărât al Moldovei refuza sa cedeze. Este decis sa se apropie de Uniunea Europeană si sa-si intareasca legaturile cu Occidentul. In acest context, Nicholas Kristof mentineaza o discutie pe care a avut-o cu premierul Iurie Leancă, in care acesta i-a declarat „Sîntem europeni. Nimeni nu poate nega acest lucru”.
„Dragostea Moldovei pentru Occident nu are reciprocitate. Washingtonul abia dacă o remarca. Nici un presedinte in functie nu a vizitat-o. Vice-presedintele Joe Biden, care a vizitat saptamana aceasta Ucraina, s-ar fi putut opri si aici, un moment ideal pentru a exprima sprijinul (Statelor Unite), dar nu a facut-o. Este adevarat, Moldova are mai putin de patru milioane de locuitori si nu reprezinta un interes strategic deosebit.
Cu cateva gesturi simple, presedintele Obama ar putea rasplati tenacitatea Moldovei. In schimb, profitind de indiferenta Americii, presedintele Rusiei, Vladimir Putin, ar putea anexa oficial o parte din Moldova. Transnistria, in urmatoarele saptamini”.
Nicholas Kristof isi povesteste impresiile dintr-o scurta vizita in Transnistria pe care a facut-o ca turist. Regiune pe care o descrie drept o ramasita a „fostei Uniunii Sovietice. Transnistria s-ar putea vinde drept un muzeu in aer liber al erei sovietice, cu statuile lui Lenin, cu trupe rusesti pe teritoriul ei si cu un serviciu secret care se numeste inca KGB”.
Este adevarat că în trecut, continua Kristof, guvernul Moldovei a fost fara tact sau chiar amenintator la adresa rusofonilor si asa cum Moldova a avut dreptul sa paraseasca Uniunea Sovietica, tot asa si regiunea transnistreană ar trebui sa aibe dreptul sa se desparta de Moldova. Dar numai dupa retragerea trupelor rusesti si dupa ce oamenii vor avea dreptul sa se exprime liber.
Nicholas Kristof mentioneaza frica unora față de provocarile rusesti acum, de infiltrari si scenarii care ar putea tranforma Moldova in „urmatoarea Ucraină”. Si isi incheie comentariul din „New York Times” cu urmatoarele remarci: „Poate ca nu mai putem zadarnici planurile lui Putin în Moldova, dar orice s-ar intimpla trebuie sa sprijinim curajosul guvern al Moldovei. Statele Unite ar putea sprijini dezvoltarea infrastructurii care sa permita Moldovei sa importe gaze si electricitate din România, punind un obstacol in calea incercarilor lui Putin de a subjuga tara, prin santaj energetic.
Am putea incerca sa convingem Uniunea Europeana sa raspunda dorintei Moldovei de integrare. Iar daca presedintele Obama ar putea vizia si numai pentru cateva ore aceasta tara curajoasa, oamenii l-ar aclama cum nu a mai fost aclamat vreodata – si ar vedea ce inseamna tenacitatea unui candidat olimpic, care ne-ar putea fi si noua un exemplu”.
