Moldovenii, care au pașaport biometric pot călători fără vize în Uniunea Europeană, iar Acordul de Asociere cu UE Moldova ar urma să îl semneze până la sfârșitul lunii iunie. Țara însă rămâne la o răscruce geopolitică, iar pendularea între Est și Vest se pare că îi zăpăcește pe oameni. Mulți dintre ei pun pe cântarul democrației cele două greutăți care atârnă asupra statului: Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală.
Așadar, de ce oamenii și societatea continuă să se împartă, când e vorba de trecut și viitor, de ce această opinie publică oscilează, parcă la nesfârșit, între Răsărit și Occident? Am căutat răspuns cutreierând pe străzile din satul Sculeni, o localitate situată în imediata vecinătate a hotarului cu Uniunea Europeană, hotar de la Prut.
– „Suntem foarte bucuroşi că s-a liberalizat regimul de vize. Dar am pensie mică şi nu-mi ajunge nici să-mi fac paşaport biometric. Aş vrea să mă duc mai departe, avem numai micul trafic şi numai până la Iaşi ni se permite. Aş vrea să merg la Bucureşti, să-mi vizitez verişorii, dar nu am posibilitate.”
Europa Liberă: Acum nu vă mai trebuie viză.
– „Nu am paşaport.”
Europa Liberă: Vă veţi face paşaport biometric?
– „Trebuie să strâng vreo două pensii şi să-mi fac, ca să mă pot duce mai departe.”
– „Dar pe urmă cu ce ai să trăieşti?”
– „Dacă îmi fac paşaport, nu am cu ce trăi. Nu am bani de mâncare.”
– „Să ne mărească pensia, să avem cu ce trăi. De la pensie la pensie numărăm bănuţii.”
Europa Liberă: Ca să crească pensiile trebuie să vină bani în buget, dar ca să vină bani în buget trebuie create locuri de muncă, toţi trebuie să achite impozitele.
– „Să-i asigure cu posturi de muncă pe tineri şi pe cei care pot lucra, să aibă cu ce ieşi la pensie, fiindcă mulţi nu au stagiu de muncă.”
Europa Liberă: Credeţi că în Moldova, dacă va merge cu o uniune, fie europeană, fie vamală, lucrurile se vor schimba?
– „Nu cred să se schimbe.”
– „Eu socot că Parlamentul nostru nu conduce drept. Parlamentul nostru trebuie schimbat complet.”
– „Înainte erau doi oameni la putere, dar acum în Parlament sunt o mulţime şi bani le dă lor. Dar de ce nu dau la pensionari mai mult?”
Europa Liberă: Discutaţi Moldova încotro merge? Cu Uniunea Vamală, cu Uniunea Europeană?
– „Discutăm, mergem.”
Europa Liberă: Unde?
– „În Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Şi ce înseamnă acest parcurs european pentru Moldova?
– „Norodul să fie mai vesel. În Europa oamenii sunt mai culţi şi nu trebuie nici noi să rămânem în urmă. Să făurim Europa la noi acasă.”
Europa Liberă: Cum să facem Europa la noi acasă?
– „Prin muncă, să redeschidem uzinele, fabricile. Aici este economia ţării, dacă ai lucrat, ai mâncat.”
Europa Liberă: Şi dumneavoastră ce puneţi pe masă?
– „Mămăligă, o cană cu ceai şi trece ziua.”
Europa Liberă: Vă gândiţi la viitorul dumneavoastră sau al copiilor şi nepoţilor dumneavoastră?
– „Noi ne-am trăit traiul şi ne-am mâncat mălaiul. Dar pentru copii trebuie de luptat. Pentru a avea temelia lor, tot noi trebuie să-i ajutăm. Dacă ai temelie, poţi ridica şi casa.”
– „Nu am nimic împotriva Europei, vreau şi eu să trăiesc cum trăiesc europenii. Să am de toate, să nu ştiu că nu am mâine de o bucată de pâine ori nu am pe ce-mi cumpăra o pastilă. Să se ieftinească şi la noi gazul, lumina şi, poftim, intrăm în Uniunea Europeană cu mare plăcere. Dar să mergem cu buzunarele goale în Europa, scuzaţi-mă, vă rog, noi nu suntem pregătiți.”
Europa Liberă: Credeţi că, dacă Moldova ar merge cu Uniunea Vamală, ar fi altfel?
– „Nici nu pot să vă răspund. Când am fost uniţi cu Rusia, noi am trăit bine, de lucru am avut, totul era mai ieftin.”
– „Aveam de lucru. Nu-mi plăcea locul de muncă, mă angajam în altă parte, dar acum... Nu ştiam de probleme, nu aşteptam salariul, fiindcă ne ajungea, mai strângeam.”
– „Dacă nu lucrai, te trăgeau la răspundere.”
– „Eram obligată să semnez în tabel, să nu întârzii, să fiu exact la oră. Dar acum nici nu ai unde lucra. Tineretul absolveşte universităţile, părinţii cu greu le achită contractele şi ei nu au unde lucra, dar nici pentru două-trei mii de lei nu vor să lucreze. Ei vor salarii mari.”
– „Să ne dea locuri de muncă, dar salariile sunt mici.”
Europa Liberă: Şi atunci lumea ce face? Pleacă peste hotare?
– „Pleacă la Moscova.”
– Optzeci la sută dintre cei plecaţi se află în Rusia, aici au rămas numai copiii.”
Europa Liberă: De ce mai mulţi merg la Rusia la muncă?
– „Fiindcă pot câştiga un ban. Şi o dată la trei luni pot veni acasă. Dar în Europa nu este aşa.”
– „Bărbaţii, în general, pleacă în Rusia, Italia, Turcia. În Uniunea Europeană – femeile.”
Europa Liberă: Dacă moldovenii sunt atât de muncitori, de ce sunt alungaţi din Federaţia Rusă?
– „Pentru că Moldova vrea să adere la Uniunea Europeană. Şi al doilea, pentru că Moldova nu vrea să aibă relaţii bune cu Rusia, fuge de Rusia.”
– „Europenii vor să pună sistemul de apărare antirachetă aici, în Moldova, cum este în România. Ruşii, desigur, vor să se apere de acest sistem. Mai mult din cauza NATO. Eu aş vrea că Putin să facă la fel cum fac europenii – vă dăm trei luni pe an fără vize.”
Europa Liberă: Aţi fost la Moscova la muncă?
– „Am fost.”
Europa Liberă: Cum e acolo?
– „Foarte bine. Am câştigat destul de bine. Am fost cinci ani şi jumătate de zile, aveam salarii de peste o mie de dolari, eram mulţumit. Eu cunosc limba rusă. Dar în Europa îmi vor da loc de muncă, dacă nu ştiu limba? Cred că nu. România unde-i? Toţi trec vama, mă întreabă unde mă duc, ce fac, ceva nu i-a plăcut, ne întoarce înapoi. Nu am fost vreo şase ani încolo, fiindcă nu aveam viză. Eram la Moscova şi nu-mi trebuia.”
Europa Liberă: Dar aici e micul trafic de frontieră.
– „Am dat cerere pentru micul trafic pe 6 decembrie şi mi-a venit în aprilie. Dar mie poate mi-a trebuit să mă duc să cumpăr ceva de acolo.”
– „S-a mai modificat ceva, dar în privinţa vieţii slab. Lemnele s-au scumpit, gazul s-a scumpit, lumina s-a scumpit. Aici e toată durerea ţăranului. Câmpiile stau pustii, în paragină. Dar aceasta este economia ţării. Motorina, când era ieftină, ţăranul arenda tractorul şi ara, dar dacă s-a scumpit motorina, a murit totul. Aceasta e toată problema. Dumneavoastră de unde sunteţi?”
Europa Liberă: De la Europa Liberă.
– „Nu uitaţi, în primul rând, de ţăran. Trebuie de ajutat, de ridicat. Dacă ne ridicăm noi...”
Europa Liberă: Şi sunteţi eurooptimist?
– „Şi aşa, şi aşa. De ce am rupt relaţia cu Rusia? Căci ne dădea cu preţ redus motorina, lumina, multe ne-a dat.”
– „Am fost împotriva dictaturii comunismului, am votat democraţia. Acum eu am să votez pentru comunişti, ca să scăpăm de birocraţii, de corupţii aceştia.”
Europa Liberă: Comuniştii nu sunt corupţi?
– „Comuniştii au furat, ei deja au totul, lor le-a trebuit puterea.”
Europa Liberă: Ce idee naţională ar consolida societatea, care ar putea să-i adune pe toţi moldovenii împreună şi să zică că mergem să dezvoltăm statul?
– „Aici trebuie de adus jurişti din Europa măcar pentru cinci ani de zile. Pentru că la noi toţi sunt corupţi, sunt cumetri, dacă nu sunt cumetri, sunt colegi de facultate, colegi de clasă, verişori, cumnaţi ş.a.m.d. Aceasta este unica soluţie – de adus străini să guverneze măcar cinci ani de zile ţara.”
Europa Liberă: Încotro Moldova şi cu cine?
– „Singur. Noi trebuim Europei nu ca popor, nu ca ţară sau cultură, noi trebuim ca piaţă de desfacere.”
Europa Liberă: Cu cine trebuie să meargă Moldova? Cu Uniunea Europeană sau cu Uniunea Vamală?
– „Drumul este unul – în Europa.”
Europa Liberă: Aici, la Sculeni, am discutat cu foarte multă lume care zice că pe timpul ruşilor era mai bine.
– „Nu a fost în niciun caz. Trebuie de deschis parantezele, totuşi. De aceea noi avem cel mai scump gaz din Europa şi altele? De aceea ne-au blocat vinurile, fructele, legumele? Nu. Aceasta este o eroare. Oamenii nu sunt informaţi.”
– „În douăzeci de ani, dacă Rusia aşa de tare ne dorea, putea să ne facă un preţ atractiv la gaze, putea să facă piaţa mai deschisă pentru produsele din Moldova. Dar cum nu le place ceva, ca fata cea mare: „mi-am luat peticuţele şi am plecat acasă”. Nu vreţi să veniţi cu noi, vă închidem calea. Toată lumea ştie ce se face. Eu cred că Uniunea Vamală şi CSI-ul trebuie date în istorie, trebuie de mers înainte. Dar înainte este numai Europa.”
Europa Liberă: Vladimir Putin ar vrea să creeze Uniunea Euroasiatică.
– „Lasă să o creeze, dar noi suntem în Europa, cred.”
Europa Liberă: Se zbate Moldova între Est şi Vest?
– „Avem o grămadă de ruşi care se trag la ruşi. Avem o grămadă de români care se trag la România. Avem ucraineni care vor să fie mai aproape de Ucraina. Fiecare trage la căruţa lui.”
Europa Liberă: Şi atunci cum merge Moldova înainte, dacă fiecare este cu interesul său?
– „Moldova va merge înainte atunci când guvernanţii vor arăta că, venind în Uniunea Europeană, ni s-a dat facilitate mai mare, adică vor fi locuri de muncă, se vor mări pensiile, salariile.”
Europa Liberă: Nu va veni nici Uniunea Europeană, nici
Uniunea Vamală să ridice pensii şi salarii.
– „Da, noi trebuie să muncim. Moldovenii iubesc să muncească, dar nu iubesc să muncească pentru bogdaproste. Uitaţi-vă ce se face acum în sate, toate pământurile au fost luate de lideri şi liderii îşi bat joc de ţăran. Dar ţăranul a plecat la Moscova, a plecat în Europa pentru a face un ban. Uitaţi-vă în sate ce case frumoase se ridică, ce reparaţii se fac. Banii aceştia nu sunt făcuţi în Moldova, banii aceştia sunt aduşi din Rusia, din Europa şi sunt investiţi la noi în ţară, ne facem ţara noastră frumoasă cu voinţa poporului, nu cu voinţa guvernanţilor. Guvernanţii se gândesc mai mult la ei decât la popor.”
Europa Liberă: Mai insuflă clasa politică încredere azi?
– „Sper că da.”
Europa Liberă: În cine aveţi încredere dumneavoastră dintre cei care conduc?
– „În domnul Leancă. Fiindcă se vede că vrea să facă ceva pentru popor. Sper că îi va reuşi, dacă se va încâini oleacă.”
Europa Liberă: Aceasta ce înseamnă?
– „Această înseamnă să fie mai dur cu angajaţii lui de la guvern, să-i pună la muncă şi să nu miluiască Centrul Naţional Anticorupţie. De câte ori se spune că ministrul acela este corupt, celălalt este corupt? Eu ştiu că în Europa, dacă au spus de un ministru că este corupt, el a doua zi îşi dă demisia sau stă la puşcărie. La noi cumetrismul este mare.”
Europa Liberă: Apropierea de Uniunea Europeană este în favoarea moldovenilor, este în defavoare?
– „Cred că este în favoare. Mulţi copii învaţă acolo, mulţi părinţi lucrează. Poate se vor deschide locuri de muncă.”
Europa Liberă: Societatea moldavă şi mai tare se scindează, se divizează şi atunci statul devine vulnerabil, nu este un stat puternic.
– „Statul, pentru ca să fie democraţie, trebuie să organizeze referendum, poporul să spună unde plecăm. Trebuie în Moldova organizate două referendumuri, unul care vizează identitatea, să punem punct odată și pentru totdeauna la întrebarea cine suntem și ce limbă vorbim. La al doilea referendum să se pună democratic întrebarea unde plecăm, alegem vectorul Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală. Și atunci va fi democrație.”
***
Calea spre Uniunea Europeană este lungă, dar fiecare etapă impune noi reforme și aduce avantaje, noi beneficii. Succesul nu poate fi însă asigurat decât prin consens național. Integrarea într-o structură cum este Uniunea Europeană nu poate fi un efort impus de sus în jos. Este viziunea diplomatei franceze Véronique North-Minca, fostă angajată a Ambasadei Franței la Chișinău, acum diplomată în cadrul Ambasadei Franței în Bulgaria, cu care am stat de vorbă în studioul Europei Libere de la Chișinău.
Véronique North-Minca: „În primul rând, ţin să vă mulţumesc că mă primiţi cu prilejul Zilei Europe, aici, la Europa Liberă. Pentru mine este un fel de simbol, noi ne cunoaştem de ani de zile. Sunt foarte bucuroasă că am avut prilejul să mă întorc la Chişinău.
Eu cred că Republica Moldova merge pe drumul către Uniunea Europeană. Este un drum foarte-foarte greu şi sunt foarte multe provocări. Alegerea a fost făcută cu cinci ani în urmă, într-un mod bine determinat. Sper că determinarea va fi până la capăt. Este un pas foarte curajos, dat fiind situaţia din regiune. Cred că este un pas care trebuie Moldovei, pentru că oamenii, în inima lor, sunt europeni. Este foarte greu să stai între două scaune, să nu ştii unde te vei simţi mai bine. Eu cred că au făcut alegerea bună şi vor merge până la capăt. Dar nu va fi uşor.”
Europa Liberă: Şi alegerea bună care e?
Véronique North-Minca: „Alegerea bună este să se apropie de familia europeană.”
Europa Liberă: Pe fundalul acestei crize care are loc în regiune, Moldova ar fi avantajată doar pentru că criza din Ucraina ia proporţii din ce în ce mai mari? Sau, totuşi, Moldova încearcă să facă şi lecţia de acasă?
Véronique North-Minca: „Moldova îşi face lecţia de acasă şi a dovedit timp de patru ani de zile că în modul în care s-a apropiat de legislaţia europeană, se încearcă să se alinieze la standarde. Evident că sunt multe de făcut şi poate pentru omul de rând nu se vede totul.”
Europa Liberă: Cum ar trebui să convingi simplul cetăţean că Moldova merge pe calea cea bună, din moment ce există aceste sondaje de opinii şi la întrebarea dacă Moldova merge pe drumul cel drept, răspunsurile sunt că Moldova mai merge pe o cale greşită?
Véronique North-Minca: „Depinde ce aşteaptă aceşti cetăţeni care îşi exprimă o părere aparent diferită de ceea ce vrea o altă parte din populaţie. Depinde ce este pentru ei democraţie, ce înseamnă pentru ei progresul.
Vă dau un exemplu foarte practic: ţările din Europa nu fac războaie, adică evităm, cel puţin, când avem conflicte între noi. Sunt conflicte mici, pe probleme mici, care se pot rezolva prin dialog, prin discuţie. De exemplu, Germania nu vine cu tancuri la prefectura de la Strasbourg şi îşi pune drapelul nemţesc pe prefectura de la Strasbourg, pentru că au analizat şi au câţiva oameni care sunt de origine germană… Adică o ţară respectă vecinul şi aceasta este baza europeană, respect pentru om, pentru drepturile omului, respect pentru fiecare ţară să se dezvolte într-un cadru cu valori comune... Şi cred că aceasta este ceva care are un sens, are valoare.”
Europa Liberă: Dar aceasta înseamnă că în societate există şi cultura politică, pentru că deocamdată observatorii spun că anume această lipsă a culturii politice îl face pe cetăţean să aleagă mai greu grâul de neghină, adevărul de minciună.
Véronique North-Minca: „Totul vine de la o moştenire, o moştenire istorică care a făcut că deocamdată nici clasa politică în întregime în Republica Moldova nu are o maturitate suficientă – pentru a lua problemele cu cap, cu înţelepciune, cu echilibru – nici oamenii. Oamenii simpli sunt cu problemele de azi pe mâine.”
Europa Liberă: Şi este o ruptură între ceea cu ce trăieşte simplul cetăţean şi ceea ce face guvernarea?
Véronique North-Minca: „Este, pe undeva, pentru că este foarte greu să explici, dacă tu nu ai maturitate politică aşezată bine. Este foarte greu să-i explici unui om care nu neapărat se ocupă de politică și vrea anume mâine să fie totul rezolvat. Toate lipsurile pe care le simte el, vrea să fie mâine rezolvate.
Însă Republica Moldova, ca multe ţări, inclusiv ţări care deja sunt în Uniunea Europeană, au avut de traversat această tranziţie, care încă nici în România, nici în Bulgaria, unde stau eu la momentul de faţă, nu s-au rezolvat total. Şi acolo mai există o clasă politică care încă nu este destul de matură. Şi există o societate care a aşteptat miracole din Uniunea Europeană şi nu îşi dă seamă că încă sunt eforturi de făcut.”
Europa Liberă: Mai sunt voci care spun că, dacă există o frână în calea dezvoltării statului Republica Moldova, e şi faptul că mai toate problemele din societate sunt politizate, începând de la identitate şi terminând cu acest vector al politicii externe. Pentru că se mizează şi pe votul geopolitic, nu pe o confruntare de platforme electorale, care ar scoate în prim-plan nevoia cetăţeanului – bunăstarea, salariul, majorarea pensiei.
Véronique North-Minca: „Chestia aceasta este adevărată, totul este politizat. Există o senzaţie aici, dar există şi în alte ţări, că o parte din societate trebuie neapărat montată împotriva altul segment. Şi atâta timp cât este aşa, este foarte greu să înaintezi. Pentru că, dacă vrei să faci un progres spre Vest, sunt acei care sunt pro-Est, evident, pentru ei tot ce faci în direcţia Vestului nu are niciun fel de credit, întotdeauna e cincizeci la cincizeci, adică o jumătate a societăţii aşa, cealaltă jumătate altfel. Este foarte greu să înaintezi aşa. Aceasta se datorează lipsei dezbaterilor între cetăţeni asupra problemelor politice şi relaţiei dintre oamenii politici care foarte des sunt prea departe de ceea ce se întâmplă în societate.”
Europa Liberă: Clasa politică a divizat societatea. Clasa politică trebuie să-şi presare cenuşă pe creştet pentru că această scindare devine pronunţată, mai ales în campanie electorală?
Véronique North-Minca: „Sau în situaţii cum este situaţia actuală geopolitică din regiune.”
Europa Liberă: Lipsa unui consens politic duce ţara la râpă?
Véronique North-Minca: „Da. Dar consensul politic trebuie să fie şi un consens naţional. Adică este foarte important, fără să fim naţionalişti, să ținem cont de faptul că, atunci când aparţii la o ţară, ai drepturi, dar ai şi obligaţii… De exemplu, Republica Moldova a obţinut regimul liberalizat de vize, poate să călătorească fără vize în Europa. Eu mă bucur imens pentru aceasta, este o realizare enormă pentru Republica Moldova, sunt foarte mulţi tineri care vor să plece la studii, la schimburi de experienţă, sunt profesionişti care participă la congrese.”
Europa Liberă: Se zice că acest entuziasm despre care vorbeşte Véronique North-Minca la microfonul Europei Libere nu este sesizat în societatea moldavă.
Véronique North-Minca: „Pentru că deocamdată sunt anumiţi oameni aici care cred că regimul fără vize este necesar şi practic pentru oameni care au bani şi călătoresc. Ei nu-şi dau seama de alte beneficii, de exemplu, câte persoane din Republica Moldova trăiesc în străinătate, unde au muncit din greu ani de zile, la negru, în Vest şi care nu şi-au văzut copiii sau copiii nu au putut să călătorească, pentru că ei erau consideraţi un pericol migratoriu.
La ziua de azi aceşti copii pot pleca în Italia, Spania, Franţa să-şi vadă mama, pentru un sejur de la o lună până la trei luni şi să vină înapoi şi cel puţin să păstreze un contact sau mamele respective, persoanele respective, care trăiesc în străinătate, pot reveni la un moment dat în Moldova să-şi viziteze familia, fără să le mai fie frică că nu vor putea pleca înapoi. Acestea sunt exemplele mici.
Există schimb de experienţă între profesionişti, doctori, care pleacă în Franţa pentru schimb de experienţă, care vin cu tehnici noi, care au învăţat ceva, care au creat parteneriate. Aceasta nu se putea face înainte decât cu viză, iar o viză pentru oricine a trecut aceste proceduri de cerere de viză, indiferent la care ambasadă, ştie cât de greu este şi câteodată a primit şi refuz neexplicat. Faptul că oamenii au posibilitatea să plece aduce beneficii. Acum la ce vreau să revin este faptul că am văzut că o mare cotă de oameni au mers la oficiile de perfectare a actelor.”
Europa Liberă: Pentru a obţine paşaport biometric.
Véronique North-Minca: „Aceasta este foarte bine, arată că foarte mulţi oameni sunt interesaţi să circule liber în spaţiul Uniunii Europene. Am auzit că sunt anumiţi cetăţeni care au şi o altă cetăţenie, iar acum vor şi ei paşaport biometric. Oare, mă întreb, aceşti cetăţeni vor doar paşaportul să se plimbe, vor paşaportul cu cap de taur numai pentru un avantaj sau pentru că ei simt ceva pentru ţara lor?... Trebuie să fie într-un fel fideli acestui stat.”
Europa Liberă: Modernizarea Moldovei se face cu paşi lenţi. Va mai dura până când omul se va convinge că, totuşi, este importantă şi infrastructura, să ai drumuri practicabile, să ai canalizare, să ai apeducte, să ai toate condiţiile care te fac să trăieşti decent?
Véronique North-Minca: „Aceasta este foarte important, este mediul înconjurător al unui cetăţean, cum sunt trotuarele, canalizarea, apa bine filtrată, potabilă, drumurile practicabile sau nu. Dar toate acestea cer un enorm efort şi enorm de mulţi bani.”
Europa Liberă: Şi, totuşi, moldoveanul zice că ar prefera mai întâi să i se dea o pensie mai mare, un salariu majorat şi după aceea să se facă drumul, apeductul, canalizarea, grădiniţa, şcoala.
Véronique North-Minca: „Efortul se face din partea guvernului pentru toată societatea. Dar şi toată societatea trebuie să participe. Nu poţi zice: eu vreau ale mele, trebuie să fii conştient că sunt şi alte nevoi. Adică persoana care vrea pensie mai mare trebuie să-şi dea seama că şi copiii au nevoie de un autobuz să-i ducă la şcoală, să fie o stradă pe care să-i ducă la şcoală şi să nu meargă şapte kilometri pe jos.
Infrastructurile sunt capitale pentru dezvoltarea unei ţări şi pentru bunăstarea ţării respective. Iar apropiindu-se de Uniunea Europeană, Republica Moldova capătă nişte granturi şi nişte facilităţi pe care poate să le folosească în mod deştept, ca să îmbunătăţească infrastructura. Numai că chestia aceasta este o chestie foarte lentă, dar se face. Şi odată ce începe să se facă, se va vedea şi diferenţa.”
Europa Liberă: Pe Véronique North-Minca a surprins-o faptul că pe stradă a văzut oameni în etate, dar şi tineri care aveau panglica Sfântului Gheorghe și tineri, şi vârstnici care merg cu tricolorul şi steagul Uniunii Europene?
Véronique North-Minca: „Am văzut. Şi am vorbit mai devreme despre polarizarea societăţii. Înainte nimeni nu-şi punea problema despre care sfânt vorbim. Şi acuma văd că este Sfântul Gheorghe într-o parte şi Sfânta Europa în cealaltă parte... Eu pot să înţeleg că Sfântul Gheorghe este un sfânt foarte important. Însă de ce este combinat cu secera şi ciocanul?.. Pe mine mă şochează. Acestea sunt simboluri politice şi se manipulează, şi vehiculează tot felul de mesaje antagoniste.”
Europa Liberă: Ca să se duşmănească unii cu alţii?
Véronique North-Minca: „Da, absolut.”
Europa Liberă: Eurointegrare sau integrare euroatlantică? Ce ar fi mai potrivit pentru Moldova?
Véronique North-Minca: „Eurointegrare. Acesta este primul pas. Aici ar trebui toţi cetăţenii să adere la ideea să facă parte din Alianţa Atlantică. Însă eurointegrarea este primul pas.”