Cu toate spectaculoasele rezultate la alegeri ale unor formațiuni în unele țări, viitorul Parlament European nu va fi foarte diferit de cel actual. Principala mare schimbare, despre care s-a vorbit într-una în ultimele luni, a fost scorul partidelor extremiste, de dreapta și stânga, eurosceptice, în câteva țări, în special în Franța, Marea Britanie și Austria.
Intr-adevăr, extrema dreapta a castigat în Franta cu un scor istoric de 25%, depășind opoziția de dreapta UMP (20%), în vreme ce Partidul Socialist aflat la putere a suferit o noua infrangere, obtinand mai putin de 15%.
In Anglia, naționaliștii xenofobi din UKIP, partidului lui Nigel Farage, au obținut de asemenea un scor important. La fel, extrema dreaptă austriacă FPÖ. In alte țări însă, în Olanda de pildă, partidul lui Geert Wilders a coborât la 12%.
Cu toate aceste victorii, mareea extremistă și eurosceptică nu a venit. Viitorul Parlament European nu va fi foarte diferit de cel trecut.
Cele mai mari formațiuni rămân creștin-democrații („popularii”) și socialiștii. Aceștia vor căuta să se sprijine reciproc pentru a numi viitorul președinte al Comisiei Europene.
Liberalii și ecologiștii au pierdut teren în favoarea unor partide mult mai radicale.
Cu totul, euro-scepticii, de stanga şi dreapta, ar putea avea 10-15 % din mandate: circa 80-120 de deputati dintr-un total de 751.
Aceleaşi estimări arată în acest moment ca partidele conservatoare (PPE) vor ramine fracţiunea cea mai puternică în viitorul Parlament European, urmate de socialisti.
Este însă absolut exclus ca anti-europenii britanici din UKIP al lui Nigel Farage să poată forma o alianță cu Frontul Național din Franța al lui Marine Le Pen. Nu doar că cei doi lideri se detestă personal, dar Nigel Farage nu încetează să sublinieze fondul xenofob și anti-semit al Frontului Național… ceea ce e paradoxal, date fiind scandaloasele sale remarci recente despre români.
In mod doar aparent paradoxal, grupurile de extrema dreaptă ar putea forma o platformă pro-rusă în Parlament. Se vorbește de mai multă vreme despre posibilitatea ca unele din aceste formațiuni anti-europene să fie finanțate, cel puțin parțial, de către Moscova, iar recent Procuratura din Ungaria a deschis o anchetă împotriva unui eurodeputat din Jobbik, partidul extremist, acuzat că ar fi întreținut ani de zile relații strânse cu serviciile secrete ruse.
Partidelor extremiste și anti-europene le va fi așadar foarte dificil să formeze alianțe transnaționale.
