Chiar astăzi, unii deputaţi au anunţat că vor cere în Parlament anularea recensământului, demiterea responsabililor de organizarea acestuia şi investigarea modului în care au fost cheltuite milioanele de lei pentru desfăşurarea acestui referendum. Un val puternic de contestare a credibilităţii recensământului, pe alte motive, vine şi din partea a numeroşi cetăţeni. Cât de justificate sînt criticile? Ce-a fost bine şi ce-a fost rău în desfăşurarea acestui exerciţiu statistic? Şi câtă încredere pot avea cetăţenii faţă de ce vor vedea în oglinda cifrelor şi răspunsurilor pe care le-au dat sau nu recenzorilor? Răspunsuri - în convorbirea cu Lucia Spoială, directoarea generală a Biroului Naţional de Statistică.
Europa Liberă: S-a încheiat, miercuri, o altă etapă, de verificare a informaţiei colectate, a calităţii completării anchetelor în recensământul care a durat între 12 şi 25 mai. Între timp, din motive diferite, uneori diametral opuse, se amplifică un puternic val de contestare a credibilităţii acestui recensământ, în special pe motiv că numeroşi cetăţeni ar fi rămas în afara acestui exerciţiu statistic. Înainte de a vorbi despre motivele pentru care sunt puse la îndoială rezultatele acestui exerciţiu statistic, puteţi să ne spuneţi ferm, cu toată convingerea, că în ciuda deficienţelor de tot felul recensământul stă în picioare şi are credibilitatea necesară?
Lucia Spoială: „Cu fermitate, din considerentul că orice recensământ, fie al populaţiei, fie agricol, fie general, fie în educaţie etc. este în primul rând exerciţiu statistic, un exerciţiu sociologic care îşi permite abateri de la acoperire, de la refuzuri, de la completarea chestionarelor, totodată şi abateri de la convenienţa de participare.”
Europa Liberă: Lista acuzaţiilor la adresa BNS este destul de lungă şi stridentă, inclusiv pe partea politică. Este ingrată încercarea de a le lămuri pe toate. Unele totuşi ar merita o atenţie deosebită. De exemplu, că s-ar fi ales în mod premeditat, subiectiv, persoanele care au fost recenzate în perioada 12-25 mai. E posibil aşa ceva?
Lucia Spoială: „Este imposibil aşa ceva. Fiecare are dreptul la opinii, la constatări, dar este prematur să vorbim despre acele învinuiri, sau componente care în unele cazuri nu sunt bazate pe concepte sau principii metodologice de efectuare a unui recensământ. Din considerentul că recensământul permite verificarea şi totodată suprapunerea unor date în dinamică, verificarea şi suprapunerea unor fenomene, procese în dinamică. Şi nu este în nici un caz un act politic, aşa cum se doreşte să se ajungă la nivel de opinii şi la nivel de constatări. Biroul Naţional de Statistică a respectat toate metodologiile şi principii profesionale din punctul de vedere al efectuării acestui recensământ. Este prima dată când din data de 16 iunie până în data de 29 iunie se va efectua ancheta de control la care va fi verificată fiecare componentă a acestui recensământ, şi nu doar la nivel de acoperire, dar şi la nivel de completare calitativă a chestionarelor, la nivel de prezentare a întrebărilor în chestionar. ”
Europa Liberă: Un nou recensământ sau ce e această verificare?
Lucia Spoială: „Da, este un nou recensământ, atâta doar că pe un eşantion mult mai mic.”
Europa Liberă: De fapt, totuşi ce procent din populaţie a rămas în afara acestui exerciţiu? Şi cum se explică acest lucru?
Lucia Spoială: „În acest moment nu pot estima o cifră, dat fiind faptul că chestionarele până mâine încă se află la numerotare la circumscripţie. Începând cu ziua de luni se va calcula eroarea de participare, eroarea de refuz, eroarea de non-răspuns la unele întrebări, eroarea de necompletare. Plus, în formula de calcul pentru moment nu am cifra procentului de neparticipare.”
Europa Liberă: Dacă se va constata că eroarea e mai mare de 6% - cifra limită despre care vorbeaţi anterior – ce se întâmplă?
Lucia Spoială: „Noi am depus eforturi, chiar şi prin deschiderea acestor secţii de staţionare, prin riscul acesta că recensământul a coincis cu acest an electoral, ceea ce într-adevăr în recomandările internaţionale şi europene ar fi de dorit să nu coincidă cu anul electoral, deci chiar şi cu aceste riscuri, la momentul dat, din calculul pe care estimativ în data de 24 noi l-am avut, acoperirea era la nivelul de locuinţe de 95,7%, iar la nivel de persoane era de 88,8 %. Dar asta fără toate datele culese de către Ministerul Apărării, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi nu în ultimul rând Ministerul de Interne.”
Europa Liberă: Există o statistică a plângerilor adresate în scris sau verbal BNS legate de recensământ în privinţa faptului în special că autorii plângerii au fost ignoraţi? Chiar în acest studio suntem trei colegi care nu au fost vizitaţi de recenzori. De fapt, ce le puteţi spune celora care au aşteptat zadarnic recenzorii? Că nu au contat?
Lucia Spoială: „Eu totuşi am contat pe responsabilitatea cetăţenilor. Şi din considerentul dat în cele două municipii – Bălţi şi Chişinău – au fost dublate aceste secţii de staţionare pentru participarea responsabilă a cetăţenilor la acest recensământ. Nu pot să calific la moment calitatea lucrului recenzorilor, dar pot spune că au fost şi recenzori extraordinar de responsabili, au fost recenzori care, sincer să vă spun, în ciuda acţiunilor agresive din partea cetăţenilor, oricum şi-au continuat lucrul. Dar totuşi ancheta de control urmează să ne dea acel calificativ. Vreau totuşi să vin cu explicaţia că recensământul totuşi nu este un act politic, ci un exerciţiu statistic care, plus-minus, are un alt scop decât acela care se elucidează acum. ”
Europa Liberă: Ca să ştie toată lumea, cum au fost antrenaţi recenzorii în această activitate? Există o listă tradiţională de persoane care se ocupă an de an de aşa ceva, sau cum s-a pomenit omul în acest detaşament, să spunem aşa, care a muncit?
Lucia Spoială: „Nu. Anul acesta noi din luna martie până în prima săptămână a lunii aprilie am plasat acel concurs de selectare a recenzorilor în localităţile Republicii Moldova, aceşti recenzori au mers la instruire pe perioada lunii aprilie - prima jumătate a lunii mai, ultima săptămână a lunii mai au fost susţinute acele concursuri şi apoi au fost angajaţi. ”
Europa Liberă: Da aveţi ce le reproşa faţă de cum au funcţionat?
Lucia Spoială: „Din sesizările care au venit în ultimele două zile, pentru unii recenzori aş avea doar să le spun un mare mulţumesc, pentru marea majoritate de fapt. Pentru cei care nu şi-au făcut lucrul cu brio, i-aş ruga totuşi pentru celelalte activităţi pe care le va avea biroul, în caz că vor fi contractaţi, să dea dovadă de mult mai multă responsabilitate şi atitudine faţă de ţara Republica Moldova şi faţă de cetăţenii ei.”
Europa Liberă: Verificarea şi validarea recensământului va avea loc în perioada 16-29 iunie. Ce va însemna de fapt acest lucru? Inclusiv, de exemplu, cine va valida şi cum recensământul?
Lucia Spoială: „Pentru prima dată, BNS în conlucrare şi parteneriat cu Fondul ONU pentru populaţie a avut ca partener de dezvoltare Consiliul consultativ internaţional, care constă din cinci experţi. Acest consiliu a lucrat începând de la demararea şi aprobarea cu succes a legii cu privire la recensământ şi până la anchetarea propriu zisă în teren. Urmează de acum ultima şedinţă a Consiliului consultativ, în urma anchetei de control, şi apoi prezentarea acestor date.”
Europa Liberă: Ce a fost mai dificil în procesul de lucru pentru un recenzor? Comunicarea pe anumite teme sau ce anume?
Lucia Spoială: „În cele două municipii – Bălţii şi Chişinău – unde am deschis acele secţii de staţionare şi am contat pe responsabilitatea cetăţenilor, recenzorii au depus efort practic dublu, triplu, chiar şi din motivul acelor opinii care sunt acum în societate… Recenzorii trebuiau de câteva ori să meargă să verifice, la solicitarea cetăţeanului, chestionarul, încă o dată să vadă dacă este semnătura lui. plus, am avut acele agresiuni faţă de recenzori…”
Europa Liberă: În ce mod s-a manifestat această agresiune: oamenii au fost ostili, nu au răspuns, au agresat fizic chiar?
Lucia Spoială: „Au fost câteva cazuri de agresiune fizică, sunt două cazuri, acum lucrează ancheta, de abuzuri sexuale şi o înjunghiere.”
Europa Liberă: Lăsând la o parte abuzurile sexuale care sunt oribile, cum explicaţi Dvs. aceste cazuri de ostilitate? Lumea vede în recenzori un fel de ce?
Lucia Spoială: „Dacă cetăţenii, care au manifestat această ostilitate, ar conştientiza care a fost importanţă acestui recensământ…am fi fost primiţi foarte bine, deschis etc. Dar în cazul în care cetăţeanul nu vrea, pe lângă drepturi, să-şi respecte şi obligaţiunile pe care le are faţă de stat, avem ce avem.”
Europa Liberă: Socialiştii au cerut deja anularea recensământului, PCRM s-a manifestat foarte critic faţă de credibilitatea acestuia… .De fapt, în ce condiţii recensământul ar putea fi anulat ?
Lucia Spoială: „Eu nu văd în care condiţii ar putea fi anulat recensământul. Noi am respectat toate prevederile şi principiile metodologice. Cu toate riscurile pe care le-am avut. Chiar şi ţările europene, de exemplu Franţa, în ultimul recensământ a avut o acoperire de -23%, Marea Britanie de -18 %. În cazul dat, BNS cu succes, după mine, şi-a realizat această acţiune şi, totodată, cu succes şi-a respectat acele prevederi de petrecere a recensământului în runda 2010. Totuşi, ţinând faptul că suntem la trecerea dintre cele două runde – ronda 2010 şi runda 2020 – deci unele aspecte din runda 2020 noi le vom aplica la recensământul acesta din 2014, folosirea datelor administrative, în concordanţă cu datele recenzate din teritoriu.”
