O relatare semnată de corespondenţii Europei Libere Mihail Sokolov şi Clair Bigg.
Preşedintele rus Vladimir Putin se bucură acum de o popularitate aproape fără precedent în ţara sa. Şi singura explicaţie pentru acest puseu, spun sociologii, este poziţia dură a Rusiei faţă de Ucraina.
„A fost lansată o campanie anti-ucraineană acerbă”, spune directorul Centrului sociologic independent Levada din Rusia, Lev Gudkov. „Autorităţile folosesc limbajul războiului, al „luptei împotriva fascismului” pentru consolidarea şi unificarea maselor.”
În ciuda supărării Occidentului pe Rusia, pentru rolul pe care îl are în instigarea separatismului în Ucraina, inclusiv anexarea Crimeii, cruciada Moscovei împotriva a ceea ce numeşte „ameninţarea neo-nazistă” ce ar veni din Kiev se răscumpără în Rusia.
Potrivit rezultatelor unui sondaj publicat săptămâna trecută de Centrul Levada, 83 la sută din ruşi apreciază pozitiv performanţa lui Putin în calitate de preşedinte.
Că Putin ar trebui să fie deosebit de popular atunci când ţara sa e blocată în confruntări militare regretabile nu este o coincidenţă.
În timpul celor trei conflicte produse sub conducerea sa – în Cecenia, Georgia şi acum în Ucraina, Putin a apelat la mândria naţională a ruşilor şi percepţiile adânc înrădăcinate că ruşii nu sunt înţeleşi de Occident.
„Fiecare apogeu al popularității vine pe o retorică militaristă, beligerantă, pe un val de patriotism”, spune Gudkov. „Dacă te uiţi la istoria popularității lui Putin, prima creştere a fost în timpul războiului cecen şi când se produceau exploziile la Moscova. Pe atunci, ratingul său a bătut toate recordurile în numai două luni.”
Un alt studiu realizat în aprilie 2014 de agenţia sociologică de stat din Rusia, VTSiOM, arată că 82 la sută din respondenţi sunt de părere că ţara lor joacă un rol mai important în afacerile internaţionale, comparativ cu 58 la sută – anul trecut.
Un sfert dintre ei a spus că Rusia a avut „o foarte mare influenţă” pe plan extern, iar mai mult de jumătate au calificat rolul Rusiei drept „destul de influent”.
În pofida sancţiunilor internaţionale care au lovit Rusia în ultimele săptămâni, Putin, posibil, îşi datorează supravieţuirea sa politică Ucrainei.
Înainte de izbucnirea crizei, toamna trecută, la Kiev, rating-ul său coborâse în jos până la un nivel record.
În septembrie 2013, un sondaj Levada arăta că activitatea lui Putin era apreciată pozitiv de mai puţin de jumătate dintre ruşi.
Chiar şi foarte „generoasele” Jocuri Olimpice de la Soci din februarie pentru care s-au cheltuit 51 de miliarde de dolari nu au reuşit să-i ridice popularitatea decât cu 3-4 procente.
Desigur, Putin nu a pus la cale protestele de pe Maidan din Kiev care au declanşat criza din Ucraina.
Dar, aşa cum observă în ziarul „Vedomosti” jurnalistul Maxim Trudoliubov, Putin are „un simţ incredibil al situaţiilor” şi poate folosi tulburările în avantajul său.
Aşa cum situaţia din estul Ucrainei degenerează rapid în haos şi vărsări de sânge, oricum, analiştii spun că preşedintele rus se joacă cu focul.
Trudoliubov spune că anexarea Crimeii, în particular, ar putea avea un efect negativ asupra Kremlinului.
„Procesele politice declanşate în ultimele luni sunt incontrolabile”, avertizează Trudoliubov. „Nimeni nu poate avea încredere deplină că situaţia de criză din Ucraina poate fi aplanată, că ea poate fi încinsă şi răcită la comandă. Ar fi o mişcare eficientă, dar totodată extrem de riscantă”.
