Înainte să deschidă porțile spre peron, în gară la Wuwei, a treia persoană care îmi controlează actele observă că biletul e pentru mâine și-mi spune în chineză de mai multe ori că trebuie să revin a doua zi la aceeași oră. Era 10 seara și-mi și imaginam o noapte petrecută în gară, la Wuwei, în sacul de dormit, pe băncile reci din tablă, încălcând regula anunțată pe toți pereții că nu ai voie să te întinzi pe scaune. Îi spun doamnei rugător că trebuie să plec chiar acum și nu pot să aștept până mâine. Le-a chemat prin stație pe toate colegele ei sau cel puțin așa am crezut când am văzut că au venit vreo zece doamne și domnișoare îmbăcate în uniforme, cu epoleți cu stele, fiecare după merite. Una dintre ele a preluat conducerea deliberărilor, m-a luat de mână și m-a dus un etaj mai jos la casele de bilete. Cu pașaportul mi-a schimbat biletul pentru un tren care pleca peste două ore.
O noapte face trenul de la Wuwei la Hami, 1000 de kilometri un drum care merge pe marginea Deșertului Gobi și pe care altădată caravanele care umblau pe Drumul Mătăsii îl străbăteau în mai bine de o lună. Patru paturi sunt în compartiment, un cuplu de intelectuali și un bărbat îmbrăcat în stil militar, care-și scotea din când în când stația de emisie recepție din rucsac pentru a comunica ceva, pesemne foarte important.
Pe masa din compartiment trei recipiente de ceai, de diferite dimensiuni, din acelea din care vezi la aproape fiecare chinez pe stradă. Peste frunzele verzi, uneori combinate cu tot felul de flori colorate sau fructe uscate, toarnă apă fierbinte nu doar o dată. De fiecare cand termină de băut licoarea din recipient, merg la robinetul cu apă fiartă sau termosul aferent, care există peste tot, în trenuri, în fiecare vagon, în gări, în clădiri publici, în bănci, în birouri și pun pe deasupra peste aceleași flori și frunze apa clocotită. Ceaiul are astfel mereu altă aromă, sfârșind în cele din urmă prin a fi o apă colorată cu un gust foarte discret, dar nu neplăcut.
„Cât ceai beți în fiecare zi”, îi întreb pe cei doi, soți și soție, aflați deocamdată amândoi pe patul de jos. „Depinde, nu numărăm porțiile, dar probabil că mai mult de doi litri. Ceaiul verde mai ales este foarte bun și foarte sănătos, iar în cantități mari, dar nu foarte tare, purifică organismul”.