Moldova în parteneriat mai strâns cu NATO

Criza ucraineană a generat la Chişinău, pentru prima dată în istoria sa recentă, o serie de declaraţii în favoarea aderării Republicii Moldova la NATO, formulate inclusiv de liderii partidelor din arcul guvernamental, dar şi de şeful statului. Într-un recent tur de presă la sediul organizaţiei de la Bruxelles, am încercat să aflu cu câtă seriozitate sunt tratate astfel de declaraţii de către organizaţie, mai întâi într-o discuţie cu purtătoarea de cuvânt a Alianţei, Oana Lungescu:
„Moldova nu a cerut niciodată aderarea la NATO şi NATO nu se uită în jur căutând noi membri. Nu aşa acţionează NATO,” a explicat purtătoarea de cuvânt a organizaţiei. Oana Lungescu sugerează, pe de altă parte, că ar exista un enorm potenţial nevalorificat încă pentru extinderea cooperării Moldovei cu NATO, pentru care nu ar fi nevoie de renunţarea la statutul de neutralitate:

„NATO are parteneriate foarte strânse cu un şir de ţări neutre. Ceea ce vedem pe viitor pentru Moldova sunt relaţii de parteneriat în continuare mai strânse în măsura dorinţelor Moldovei. Este dreptul ei să spună: de asta avem nevoie, de asta în primul rând, de asta mai puţin”, a mai punctat Oana Lungescu.

Pentru ambasadorul moldovean la NATO, Mihai Gribincea, discuţiile recente de la Chişinău despre oportunitatea aderării Republicii Moldova la NATO au un caracter exclusiv electoral:

„Ce cred eu despre aderarea la NATO e o poveste aparte. Dar dacă vorbim despre motivul acestor discuţii, e simplu: vin alegerile. E un subiect strict electoral. Unii nu discută despre NATO pentru că cred că asta nu le-ar aduce voturi. Alţii au pornit aceste discuţii tocmai pentru că vor să atragă voturile celor ce agreează ideea aderării la NATO”, crede ambasadorul Mihai Gribincea.

Diplomatul găseşte în general contraproductive aceste discuţii acum, chiar şi cu exemplul ucrainean în faţă, în condiţiile unui statut de neutralitate în vigoare, prezenţei unor trupe ruse pe teritoriul Moldovei şi ale unui sprijin popular al aderării la NATO de doar 20 la sută, aşa cum o arată sondajele.

Ambasadorul sugerează o altă cale pentru Moldova. Dacă renunţarea la neutralitate şi aderarea la NATO se dovedeşte un obiectiv nerealist, ar fi posibilă în schimb obţinerea unui sprijin consistent din partea organizaţiei pentru sporirea capacităţii de apărare:
„Eu presupun ca acum, după criza ucraineană, NATO va încerca să elaboreze o politica de a susţinere a statelor partenere confruntate cu pericole de securitate. S-ar putea chiar la summit-ul din septembrie să fie adoptate nişte documente care să permită organizaţiei sa acorde mai multa asistenţă în dezvoltarea capacităţilor de apărare a ţărilor partenere. Rămâne să sperăm că şi Moldova va beneficia de acest lucru. Crea ce poate face NATO în prezent e sa ne ajute sa ne reformăm armata, să o profesionalizăm, sa primim asistenta în domenii de apărate cibernetică, smart defence etc.”

Multe depind de voinţa statelor NATO. Dar multe depind şi de Moldova:

„Moldova are acum un dialog politic cu NATO foarte bun. Şi atitudinea politicienilor faţă de NATO s-a schimbat semnificativ în ultimii ani. Ca să vă daţi seama, în primul acord de constituire a alianţei de guvernare de la Chişinău NATO figura cu abrevierea OTAM (fr.) ca cât mai puţini cetăţeni să-şi dea seama despre ce este vorba. Acum avem vizite la cartierul general NATO a premierului, ne întâlnim în formatul 28+Moldova (de exemplu în martie am avut aşa o reuniune), au loc vizite la Chişinău a oficialilor NATO. Foarte curând vom avea reuniunea consiliul NATO - Moldova cu participarea prim-ministrului sau a preşedintelui (rămâne să fixăm doar data). Mi-aş dori foarte mult şi ca Moldova să fie invitată să participe la summit-ul NATO din septembrie.”

De ce există la Bruxelles îndoieli că Moldova va fi invitată, din moment ce, aşa cum a declarat la Chişinău adjunctul secretarului general NATO, Alexander Vershbow, reuniunea din Ţara Galilor va fi dedicată în primul rând parteneriatelor organizaţiei?
„Pentru că în NATO nu decide un singur om. Aici sunt 28 de state, cu interese foarte diferite, uneori contradictorii, şi uneori o decizie foarte nevinovată poate fi discutată luni de zile. Eu sper foarte mult că va fi invitată, dat fiind faptul că avem militari într-o operaţiune NATO, în Kosovo,” explică Mihai Gribincea.

Un alt element în discuţie, care, dacă se aprobă, poate contribui substanţial la aprofundarea relaţiei Chişinăului cu NATO ar fi, la părerea ambasadorului, numirea unui ofiţer de legătură permanentă cu Moldova de către organizaţie. Autorităţile de la Chişinău au formulat o astfel de propunere în faţa alianţei, iar reacţia pare a fi deocamdată pozitivă, aşa cum au confirmat deja surse din cadrul Alianţei Nord-Atlantice.