Acordul de Asociere si Liber Schimb este privit cu neincredere si la Comrat si la Tiraspol. Deputaţii Adunării Populare din Găgăuzia au organizat astăzi dezbateri publice la Comrat despre ce consecinţe politice, sociale şi economice ar putea avea asupra Autonomiei, Acordul de Asociere şi Liber schimb cu UE pe care Moldova îl va semna peste două săptămâni. Dezbaterile au loc la scurt timp după ce başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a declarat că dacă Moldova se va asocia la UE, autonomia pe care o conduce îşi va cere independenţa.
Deputaţi găgăuzi şi reprezentanţi ai societăţii civile din Autonomie care au fost audiaţi astăzi de Legislativul de la Comrat în marea lor parte au spus că nu sunt în favoarea semnării Acordului de Asociere, considerând că economia Autonomiei, ca şi a întregii Moldove nu vor avea de câştigat.
S-au auzit însă şi câteva voci indecise, care au menţionat că asocierea cu UE poate şi ar avea beneficii, despre care însă autorităţile de la Chişinău, în opinia lor, vorbesc prea puţin. Asta am aflat de la unul din organizatorii audierilor, deputatul găgăuz, Ivan Burgudj.
El a menţionat că audierile vor continua şi săptămâna viitoare, urmând să fie elaborată şi o rezoluţie care, cred iniţiatorii, v-a reconfirma oarecum opţiunea exprimată de locuitorii din regiune la referendumul din februarie declarat ilegal de justiţie la care majoritatea s-au expus pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală: „Indiferent ce conţinut va avea rezoluţia, care urmează a fi votată de Adunarea Populară, noi oricum nu susţinem semnarea Acordului de Asociere pentru că avem rezultatele referendumului din februarie. Scopul acestor audieri este de a aminti atitudinea poporului găgăuz faţă de asocierea la UE şi să reamintească promotorilor eurointegrării de la guvernare că duc Moldova într-o direcţie greşită şi promovează o politică greşită.”
Argumentând de ce se împotrivesc semnării Acordului de Asociere deputaţii găgăuzi au invocat tot arsenalul de aşa numitele mituri legate de acest acord, care sunt promovate şi de forţe politice eurosceptice de la Chişinău. Este vorba de aceleaşi mituri negative pe care recent Delegaţia UE la Chişinău le-a identificat şi s-a străduit să le demonteze. Printre acestea, că Moldova îşi va pierde o parte din suveranitate asociindu-se la UE, că producătorii autohtoni vor fi sufocaţi de produsele europene care vor invada piaţa moldovenească, că produsele moldoveneşti nu vor fi acceptate pe piaţa europeană sau că se vor tensiona relaţiile cu Rusia, unde muncesc o bună parte din găgăuzi.
Opiniile participanţilor la audieri au coincis în ceea ce au numit ei graba cu care autorităţile de la Chişinău vor să semneze Acordul de Asociere, grabă pe care insistă şi opoziţia comunistă prin vocea liderului ei Vladimir Voronin.
Din Nou Ivan Burgudj: „Nimeni nu înţelege de ce atâta grabă. Unde să ne grăbim aşa. Ne se spune că vor trăi fericiţi, dar noi singuri trebuie să decidem încotro să mergem, dar nu să fim duşi ca turma de oi de către un cioban. Mai cu seamă că nimeni nu poate exclude scenariul că aceşti guvernanţi vor semna Acordul, iar după alegerile din toamnă noul parlament va organiza un referendum privind direcţia de dezvoltare a Moldovei.”
Expertul de la Comrat, Mihail Sirkeli, spune că fricile găgăuzilor faţă de UE sunt alimentate de aceste mituri negative legate de Acordul de Asociere promovate pe larg de mass-media rusească, dar şi de forţele politice de la Chişinău care optează pentru integrarea la Uniunea Vamală.
Mihail Sirkeli spune că puţini dintre locuitorii din Găgăuzia conştientizează beneficiile pe care le vor avea în urma asocierii Moldovei la UE: „În spaţiul cu care noi semnăm acest acord standardele de respectare şi asigurare a drepturilor omului şi a minorităţilor sunt foarte înalte. Din acest punct de vedere, găgăuzii, care sunt o minoritate etnică, vor avea doar consecinţe pozitive. Din punct de vedere economic, tot vom avea consecinţe pozitive, doar că pentru aceasta trebuie să lucrăm şi să investim puţin timp ca să aducem economia UTA Găgăuziei la nivelul care să corespunde standardelor europene. Dar asta depinde de noi. Atât Autonomia găgăuză, cât şi Republica Moldova, în general, trebuie să caute pieţe noi pentru produsele agricole şi vinicole. Găgăuzia este o regiune unde se produce vin. Acum la moment depindem de Federaţia Rusă. dar pentru ca să dezvoltăm această ramură trebuie să ne orientăm spre alte pieţe.”
Promovat cu consecvenţă de Guvernul Leancă, Acordul de Asociere care va fi semnat peste două săptămâni este văzut sceptic nu doar de autorităţile găgăuze care prin vocea başcanului Mihail Formuzal spun că dacă Moldova se va asocia la UE autonomia îşi va revendica independenţa. Liderii regiunii transnistrene s-au declarat şi ei nemulțumiți de semnarea acestui acord şi au o perioadă de reflecţie până la sfârşitul anului 2015, în care ar urma să vadă dacă acceptă şi ei prevederile acestui acord.
