Are pantofi roșii de lac, nu foarte înalți, dar extrem de eleganți, chador vișiniu (rochie lungă și largă purtată de femeile musulmane atunci când ies pe stradă) și fața acoperită complet de un voal de culoarea pantofilor. Pare să fie o femeie extrem de cochetă după calitatea hainelor pe care le poartă, tânără și dintr-o familie cu dare de mână.
De ce-ar vrea o femeie tânără să se ascundă total sub haine, într-o țară, în care are libertatea să aleagă orice altă îmbrăcăminte? „Pentru că de fapt nu are la îndemână celelalte libertăți: nu poate avea câți copii vrea, deci nu poate dispune de propriul ei corp, care aparține statului chinez nu ei. În plus, la fel ca noi ceilalți uiguri sunt marginalizate, nu-și găsesc de lucru la nivelul educației lor, când își găsesc sunt prost plătite, școlile de aici sunt mai proaste decât cele din alte regiuni. Țara chiar dacă este prosperă și capitalistă, continuă să fie închisă în mare parte: Internetul nu e complet liber, serviciciile secrete ne ascultă convorbirile și ne urmăresc mesajele, presa e sub control total, ziariștii străini nu sunt lăsați peste tot și în general lumea nu știe exact ce se întâmplă cu noi”, enumeră Abdurahman, profesorul de istorie devenit ghid, nemulțumirile femeilor și bărbaților uiguri, sorbind din apa fierbinte comandată la restaurantul hotelului.
„E apă de la robinet fiartă și face bine la gât și la stomac, în plus nu costă ca apa plată, așa m-a învățat un doctor care practică medicina tradițională uigură. Bem apă fiartă mai ales iarna când e frig, fiindcă pot fi și minus 20 de grade Celsius. Uneori e mai bună decât orice altceva, pentru că, de exemplu, nu te deshidratează, ca ceaiul verde și cel negru, dar în același timp te încălzește iarna și te răcorește vara, elimină din intestine reămășițele nedigerate și face bine la gât”.
Pe stradă am văzut femei care își acoperă total fața cu o bucată mare de tricot maro, destul de groasă pentru aerul fierbinte al Deșertului Taklamakan, care învăluie Kashgarul. Materialul e aproape mat, după cum l-am încercat și pipăit în Bazarul de Duminică, dar femeile „își exprimă în acest fel revolta față de sistem”, crede Abdurahman. Guvernul le-a cerut femeilor să nu-și mai acopere de loc capul, dar multe dintre ele își pun batic, la fel cum bărbații poartă tradiționala tichie, doar pentru a-și arăta apartenența etnică. Fenomenul alunecă spre extremism, însă, de ambele părți: cu cât Beijingul devine mai dur, cu atât mai mulți uiguri tind să devină mai radicali.
Zilele acestea au fost reținute de poliție 25 de femei uigure și liceene pentru că purtau batic în Alaqagha, la sud de Kashgar. Bărbații din localitate s-au revoltat la rândul lor de această măsură exagerată a autorităților, iar protestul s-a încheiat cu moartea a două persoane, împușcate de poliție. În timp ce grupările islamiste folosesc bombele pentru a atrage lumii atenția asupra nedreptăților din Turkestan, cum le place lor să spună, guvernul chinez își întărește prezența în această regiune și schimbă tot mai mult regulile în favoarea majorității Han și în detrimentul uigurilor.