Transnistria în ajunul asocierii Moldovei la UE

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Transnistria în ajunul asocierii Moldovei la Uniunea Europeană. De ce se opune Tiraspolul liberalizării comerţului cu spaţiul european? Şi… cum se vede de la Kiev soluţionarea conflictului transnistrean?

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute.

***

Lideri politici, veterani și oameni de rând de pe cele două maluri ale Nistrului au marcat separat, pe 19 iunie, împlinirea a 22 de ani de la izbucnirea uneia din cele mai grele bătălii ale războiului din 1992. La ceremonia de la Varnița, vicepremierul Eugen Carpov a decorat zece săteni pentru „consolidarea statalității” Republicii Moldova și „promovarea aspirațiilor de pace și stabilitate în Zona de Securitate”. La mitingul organizat de administraţia transnistreană, la Bender, liderul din Tiraspol, Evgheni Șevciuk, și-a exprimat speranța că pacea se va instaura în Ucraina vecină și că Chișinăul a înțeles lecția conflictului de la Nistru. Șevciuk s-a plâns din nou că autoritățile centrale moldovene nu au consultat Tiraspolul în privința Acordului de Asociere la UE.
Liderul administraţiei transnistrene, Evgheni Şevciuk, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu disputa pe tema gazelor naturale dintre Moscova şi Kiev şi sistarea livrărilor ruseşti de gaze naturale către Ucraina. Există riscul ca şi regiunea transnistreană să rămână fără gaze, aşa cum s-a mai întâmplat, a spus Şevciuk. El a anunţat că Tiraspolul va introduce modificări în politica sa energetică, dar nu a precizat despre ce schimbări este vorba. La Chişinău, viceministrul economiei, Tudor Copaci, a spus că Moldova nu este momentan afectată de întreruperea livrărilor de gaze ruseşti către Ucraina. Autorităţile moldovene au dat asigurări că au înţelegeri cu partea ucraineană, care s-ar fi angajat ca în cazul unei sistări a livrărilor ruseşti, să furnizeze gaze naturale din propriile rezerve sau din surse alternative.

Potrivit unor declarații făcute de membrii delegației Germaniei, la al treilea Forum UE-Moldova de la Bălți, săptămâna aceasta va fi supusă la vot Bundestagului o rezoluție ce va recomanda executivului de la Berlin să susțină Guvernul de la Chișinău în punerea în aplicare a Acordului de Asociere. Declarații în acest sens au făcut Axel Schafer, vicepreședintele grupului parlamentar SPD în domeniul Afacerilor Europene din Bundestag.
Potrivit corespondentei Europei Libere la lucrările Forumului, Axel Schafer a declarat, între altele, „Da, vrem ca Republica Moldova să devină membru al Uniunii Europene”. „Pentru stabilitatea și securitatea regională este nevoie să oferim perspective clare pentru o integrare viitoare, în conformitate cu articolul 49 al Tratatului de la Lisabona”, a mai spus parlamentarul german, care a subliniat că semnarea pe 27 iunie a Acordului de Asociere va fi un pas fundamental pentru integrarea Republicii Moldova în structurile europene, iar implementarea cu succes a conținutului acestui document va deschide posibilități ample de aderare viitoare la UE.

În cadrul lucrărilor Forumului UE - Republica Moldova, prim-ministrul Iurie Leancă şi ministrul Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare al Germaniei, Gerd Müller, au semnat un acord care prevede majorarea asistenței tehnice şi financiare acordate Republicii Moldova pentru proiecte de aprovizionare cu apă potabilă, modernizarea serviciilor publice locale, consolidarea capacităţilor de administrare publică şi crearea infrastructurii naţionale în domeniul metrologie şi controlului calităţii.

Donatorii externi ai Republicii Moldova vor oferi câteva zeci de milioane de euro pentru implementarea prevederilor Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv, anunţa un comunicat al Ministerului Economiei. Ajutoarele vor veni de la USAID, Fondul International pentru Dezvoltare Agricola si UNIDO. Uniunea Europeană a decis alocarea a 30 de milioane de euro pentru implementarea prevederilor Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv, începând cu trimestrul IV al anului 2014 şi până în 2017.

***

Europa Liberă: Rada Supremă de la Kiev a recomandat guvernului ucrainean să consolideze controlul la frontiera cu Republica Moldova pe segmentul transnistrean şi chiar să sisteze, în funcţie de situaţie, activitatea unor puncte de trecere. Chiar dacă este vorba doar de o recomandare, mai multe instituţii media, în special ruseşti şi ucrainene, au prezentat-o ca pe un fapt împlinit, spunând că Ucraina ar fi închis hotarul cu Rusia şi Transnistria. La Tiraspol, şeful administraţiei Evgheni Şevciuk şi-a exprimat speranţa că recomandarea parlamentului ucrainean nu va ajunge să fie pusă în aplicare. Care este acum situaţia de la hotarul dintre Moldova şi Ucraina pe segmentul transnistrean, a încercat să afle colega mea Alla Ceapai.
Solicitate de Europa Liberă, surse de la externele de la Chişinău, Comisia Unificată de Control, dar şi de la Serviciul de grăniceri din Ucraina ne-au comunicat că în prezent hotarul moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean rămâne deschis. Iată ce ne-a spus şefa serviciului de presă de la Ministerul de Externe, Ana Taban:

„E o recomandare către Guvernul ucrainean. Nu e nimic hotărât, deocamdată. La acest subiect atât pot să vă zic doar că reprezentanţii Ambasadei moldoveneşti de la Kiev discută cu autorităţile din Ucraina.”

Şi reprezentantul delegaţiei moldovene în Comisia Unificată de Control, Eduard Bumbac, atrage atenţia că e vorba doar de o propunere a legislativului de la Kiev:

„Rada îi recomandă cabinetului de miniştri să ia în calcul şi segmentul transnistrean. Dar dacă să luăm în calcul faptul că abia acum se formează cabinetul de miniştri din Ucraina va mai dura o săptămână sau două până va fi luată o decizie. La moment, eu nu cunosc careva impedimente la porţiunea de traversare a hotarului moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean.”

Serviciul de presă al Serviciului de grăniceri ucrainean ne-a declarat că executivul de la Kiev şi serviciul de grăniceri urmează să ia decizii privind realizarea în practică a propunerii Radei Supreme. Până atunci, careva schimbări la traversarea frontierei ucrainene prin punctele de trecere nu vor interveni:

„În acest moment, urmare a unei decizii anterioare a cabinetului de miniştri, este temporar sistată tranzitarea doar la opt puncte de trecere la hotar cu Rusia, în legătură cu situaţia din regiunile din Ucraina de Est. În rest, nimic nu s-a schimbat. Nici o decizie nu există vizavi de închiderea punctelor de trecere la graniţa moldo-ucraineană, pe segmentul transnistrean.”

Recomandarea legislativului de la Kiev, a trezit îngrijorare în administraţia regiunii transnistrene, care este direct vizată. Subiectul a ajuns pe agenda Sovietului suprem, spune expertul de la Tiraspol Serghei Melnicenko:
„Întrucât deocamdată nu există confirmări oficiale din partea ucraineană că această propunere se va solda în acţiuni practice, Sovietul Suprem din Transnistria s-a rezumat doar la analiza situaţiei, fără a decide asupra unor măsuri operative. Dacă propunerea va fi aprobată de executivul de la Kiev sigur că economia regiunii transnistrene va avea mari pierderi, dar şi locuitorii regiunii vor avea de suferit. În asemenea circumstanţe, singura soluţie pentru agenţii economici transnistreni vor fi punctele de trecere a frontierei ucrainene de pe restul teritoriului Moldovei. Asta doar în cazul în care autorităţile de la Chişinău nu se vor solidariza cu cele de la Kiev. Administraţia de la Tiraspol îşi exprimă speranţa însă că autorităţile de la Kiev nu vor recurge la asemenea măsuri.”

În vederea securizării frontierei autorităţile de la Kiev, în urmă cu câteva luni, au întărit controlul traficului la frontieră pe segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean. Administraţia de la Tiraspol, dar şi preşedintele Federaţiei Ruse au criticat atunci aceste măsuri, invocând un pretins blocaj economic al regiunii transnistrene. Existenţa acestui presupus blocaj a fost respins atât de autorităţile de la Chişinău, cât şi de structurile europene şi cele americane. Că Tiraspolul nu e supus unei blocade economice o demonstrează şi statisticile comitetul vamal al regiunii transnistrene, care arată că în prima jumătate a acestui an exporturile din regiunea transnistreană către statele UE au înregistrat o creştere semnificativă.

***

Moscova și Tiraspolul au anunțat că nu consideră oportună organizarea unei noi runde de negocieri oficiale în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană, anunțată inițial pentru data de 17 și 18 iulie. Vicepremierul pentru Reintegrare din Guvernul de la Chișinău, Eugen Carpov, a anunțat că a primit două scrisori prin care delegația rusă și cea transnistreană propun amânarea următoarei runde de negocieri pentru luna septembrie.

În cadrul panelului consacrat problemei transnistrene din cadrul Forumului UE - Republica Moldova, care a avut loc zilele trecute la Bălți, Eugen Carpov a spus că amânarea negocierilor constituie „o mișcare conștientă pentru a crea obstacole și a întârzia procesul de negocieri”, în așa fel încât acestea să fie aduse mai aproape de sfârșitul acestui an, când Moscova speră ca la Chișinău să apară o nouă conjunctură politică în urma alegerilor parlamentare din toamnă.
Eugen Carpov a anunțat că Chișinăul este gata să manifeste flexibilitate în procesul de negocieri, dar că această flexibilitate „trebuie să fie rațională, să respecte angajamentele Republicii Moldova, iar soluția să ducă la reunificarea Republicii Moldova ca stat puternic, dedicat reformelor democratice și parcursului european promovat acum”. „Sunt principii care nu pot negociate și dacă cineva crede altfel, se înșală”, a declarat Eugen Carpov.

Referindu-se la subiectul așa-numitei blocade economice acuzate în ultimele luni de Tiraspol și Moscova, vicepremierul pentru reintegrare a subliniat că „toată statistica demonstrează cu claritate că nu există niciun fel de blocadă”, în condițiile în care 40% din mărfurile din Transnistria sunt vândute pe malul drept al Nistrului, iar 35-40% – în UE. „Despre care blocadă putem vorbi dacă avem o creștere față de anii precedenți?”, a declarat Eugen Carpov la Bălți.

***

Au rămas câteva zile până când Republica Moldova va semna Acordul de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană. În ajun, corespondentul Europei Libere Andrei Babiţki, s-a aflat la Tiraspol unde a discutat cu mai mulţi experţi şi foşti oficiali despre temerile liderilor transnistreni în raport cu apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Relatează, Lina Grâu:

Rămâne foarte puțin timp până la momentul semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu UE. Partea economică a acestui document trezește deja de multă vreme îngrijorări serioase în Transnistria – acolo se consideră că introducerea noilor reguli de comerț și certificare a produselor poate provoca o criză economică serioasă. Iată opinia fostului responsabil de relațiile externe ale Transnistriei, Vladimir Iastrebceak:

Vladimir Iastrebceak: „Pe exemplul nostru ne-au confruntat cu contradicțiile dintre două aripi ale Uniunii Europene – cea economică și cea politică: atunci când aripa economică se pronunță pentru menținerea unor contacte și compromisuri cu noi, în așa fel încât să se țină cont de factorul nereglementării conflictului, în schimb aripa politică din Comisia Europeană este categoric împotriva oricăror compromisuri și insistă că este posibil doar un regim economic unic pentru toată Republica Moldova, regim care este total inacceptabil pentru noi și care va duce la o criză, chiar una politică”.

Uniunea Europeană, consideră Iastrebceak, nu vrea să țină cont de faptul că conflictul dintre Republica Moldova și Transnistria rămâne nereglementat:
Vladimir Iastrebceak: „Totul se va termina cu o criză foarte serioasă în diferite domenii, dacă lucrurile vor continua să meargă în aceeași direcție. Acordul de Asociere este într-adevăr un document bun, foarte complex, acceptabil pentru orice stat, cu excepția unui stat cu un conflict intern nereglementat. Pentru că încercarea de a aplica Transnistriei acest Acordul de Asociere în forma actuală, care include și Acordul de liber schimb, este ceva supra-optimist, eu chiar aș folosi calificative mai dure – imposibil. Acest lucru va genera o mulțime de probleme legale, juridice, economice, politice, legate de procesul de reglementare și așa mai departe. Va avea loc un conflict de jurisdicții dintre autoritățile moldovenești și cele transnistrene, ceea ce poate avea consecințe foarte grave în condițiile nereglementării conflictului.

Noi suntem acum în proces de negocieri pentru reglementarea conflictului și unul dintre subiecte este cooperarea economică. Dar în cadrul Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și UE va fi creată o structură suprastatală – Consiliul Asociațiilor, care se va ocupa de soluționarea unor chestiuni supranaționale, inclusiv care țin de Zona de liber schimb. În această situație apare întrebarea logică: cu cine să discutăm noi, partea transnistreană, chestiunile legate de cooperarea comercială cu UE, dacă Republica Moldova nu va mai fi capabilă să soluționeze singură aceste chestiuni? Asta înseamnă că partenerul nostru de negocieri se schimbă – apare Consiliul Asociațiilor. Și problema nu constă lista de mărfuri sau în standardele în baza cărora vom face comerț cu UE – problema cea mare este cea a reglementării, a administrării”.

Noile condiții de certificare a mărfurilor produse în Transnistria, în opinia lui Vladimir Iastrebceak, sunt irealizabile:

Vladimir Iastrebceak: „Cum vor fi eliberate acum, de exemplu, certificatele preferențiale? Regulile se înăspresc considerabil. Dacă acum anumite mărfuri pot fi livrate direct, se pot găsi alte soluții, atunci după semnarea documentului va trebui fie să asigurăm accesul direct al grănicerilor și vameșilor moldoveni la locul de producție, lucru care este puțin probabil să se întâmple, fie ca marfa să fie pregătită integral pentru export pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare.
Iată de ce spun că aici va fi o problemă nu doar pentru Transnistria, dar și pentru Republica Moldova. Va fi o chestiune de statalitate – cât de departe este gata Chișinăul să meargă în planurile sale de integrare europeană? Pentru că este evident că această mișcare va duce la o criză în relațiile cu Transnistria. Și mai departe ce va fi? Chișinăul mizează total pe susținerea Bruxellesului, care, împreună cu Kievul, vor exercita presiuni asupra Transnistriei? Am văzut deja o astfel de situație în 2006, doar că acum lucrurile vor sta și mai prost decât în 2006. Este gata Chișinăul de așa ceva? Se pare că este. Și merge calm, liniștit către această semnare. Sunt pregătiți ucrainenii să aibă la frontieră o nouă criză? Nu am în vedere o crimă armată, dar una economică, socială, la frontiera cu regiunea Odesa, o regiune și așa destul de complicată? Se pare că sunt gata”.

Această convingere nu este însă împărtășită de directorul Centrului de cercetări strategice și reforme de la Chișinău, Galina Șelari. Serviciile moldovenești și transnistrene vamale și de grăniceri au o experiență de lucru în comun, aceasta trebuie doar re-pusă în aplicare:

Galina Șelari: „Este o cerință absolut normală ca pentru a obține certificatul de origine al țării să ai un anumit set de acte în regulă. Acest lucru înseamnă că trebuie puse la punct în primul rând aspectele legate de vamă, adică să fie găsite modalități de a confirma gradul de prelucrare a mărfurilor care s-au produs în Transnistria. Trebuie căutate soluții. Am avut o perioadă, destul de lungă, când vameșii noștri colaborau și găseau aceste soluții de compromis, fără niciun fel de pierdere a suveranității – nici nu se pune problema în felul acesta. Din păcate, în 2001 acest compromis s-a terminat. Exista deja o anumită experiență, o anumită coordonare a serviciilor vamale, exista o înțelegere cu privire la însoțirea reciprocă a mărfurilor pe teritoriul Transnistriei și pe teritoriul Moldovei, dacă era cazul. Cred că documentele care au existat la acea vreme, chiar dacă trebuie adaptate având în vedere că a trecut destul de mult timp, pot servi ca punct de pornire pentru o discuție la acest subiect”.

Și fostul responsabil de relațiile externe ale Transnistriei, și economistul din Chișinău sunt de acord într-o singură privință – niciuna dintre părți nu este gata de compromis:

Vladimir Iastrebceak: „Chișinăul mizează pe faptul că, chiar dacă nu va putea face față situației, va fi ajutat de Bruxelles și Kiev. Tiraspolul are și el o logică similară – dacă mergem la calea crizei, avem și noi un partener strategic care ne va ajuta. Altceva este că toată lumea consideră că va ieși învingătoare”.
Galina Șelari: „Nu este pregătită nu doar Comisia Europeană. Nu este pregătită nici Transnistria. Indiscutabil că poziția Comisiei Europene este coordonată în mare parte cu cea a Chișinăului - și este de înțeles, pentru că responsabilitatea revine oricum doar Guvernului Republicii Moldova – în caz de litigiu sunt implicați în proces subiecții dreptului internațional. Transnistria, fiind o entitate nerecunoscută, poate fi mai greu trasă la răspundere în situația vreunui litigiu comercial”.

Vladimir Iastrebceak este convins că Moscova se va implica în mod sigur în proces, iar această implicare ar putea fi una destul de radicală:

Vladimir Iastrebceak: „Este lipsit de logică din partea colegilor noștri de la Chișinău să creadă că Rusia nu va întreprinde nimic, pentru că asocierea la UE este cu mult mai mult decât simple relații de parteneriat. Moscova va fi pur și simplu nevoită să reacționeze la acest lucru și în această situație Transnistria are șanse destul de bune cel puțin să fie recunoscută”.

Cu toate acestea, în cazul în care se va trece la un regim de restricționare dură, anumite posibilități, chiar dacă nu foarte mari, de comerț cu Rusia Transnistria mai are. Nu se va reuși instituirea unei blocade totale a regiunii, spune Vladimir Iastrebceak:

Vladimir Iastrebceak: „Nu prea văd situația în care Republica Moldova ar refuza să elibereze certificate de origine. Ar putea, de exemplu, să nu mai ofere certificate preferențiale, dar nu cred că Chișinăul va decide să nu mai elibereze deloc pentru mărfurile transnistrene certificate „Fabricat în Moldova”. Oricum va trebui să elibereze careva documente. Nu cred că Chișinăul va renunța la sistemul introdus în anul 2006, care presupunea înregistrarea facilitată și fără plata impozitelor a întreprinderilor transnistrene – acest lucru ar însemna ruperea definitivă a ultimilor legături, inclusiv juridice, cu Transnistria. Asta ar însemna că deja Chișinăul va fi cel care va face pasul decisiv pentru a confirma că Transnistria nu ține de teritoriul său și că mărfurile fabricate pe teritoriul Transnistriei nu sunt din Republica Moldova”.

Părțile oricum vor fi nevoite să găsească un compromis, este de părere Galina Șelari, deoarece ambele economii - și cea moldovenească, și cea transnistreană – nu pot funcționa independent. Acestea există exclusiv datorită susținerii din exterior. A anula asistența pentru Transnistria printr-un regim de sancțiuni ar însemna ca regiunea să fie împinsă la limita supraviețuirii. Și este puțin probabil ca UE să-și poată permită acest lucru:
Galina Șelari: „Părțile oricum vor fi nevoite să ajungă la o înțelegere. Din simplul motiv că nici bugetul moldovenesc, nici cel transnistrean nu pot fi îndeplinite fără bani din afară, chiar și în varianta cea mai de austeritate. Spun asta cu toată jena, pentru că sunt cetățean moldovean. Și acești bani externi, din păcate, vin din direcții diferite. Independența noastră este foarte mult limitată”.

Vladimir Iastrebceak este de părere că în cea mai proastă variantă de evoluție a evenimentelor Transnistria va avea cu ce să răspundă Republicii Moldova – și în trecut, blocada economică a fost folosită de Chișinău, susține Iastrebceak:

Vladimir Iastrebceak: „La capitolul sancțiuni și blocade nu ne putem lăuda că avem un cuvânt decisiv de spus, dar nici nu trebuie subestimată importanța noastră. Și noi le putem cauza neplăceri vecinilor noștri, lucru pe care l-am și făcut în trecut. Când în 2006 au fost introduce aceste reguli vamale noi, când tranzitul pe calea ferată pe la noi a fost stopat, pierderile Căilor ferate din Ucraina se ridicau la vreo 100 mii hrivne pe zi. Și când aceste sume s-au adunat, vreo cinci luni la rând, ucrainenii au avut nevoie de mai puțin de o lună ca să-i convingă pe tovarășii moldoveni să accepte compromisul – pentru asta au închis singura cale ferată care rămânea funcțională, sub pretextul că este nevoie acolo de reparația unui pod. După aceasta, partea moldovenească a devenit foarte-foarte cuminte”.

Predecesorul lui Iastrebceak la funcția de responsabil cu relațiile externe ale Transnistriei, Valerii Lițkai, nu dramatizează deloc situația. Introducerea noilor reguli pentru Transnistria a fost amânată pentru un an și jumătate:
Valerii Liţkai: „Moldovenii sunt pro-europeni. Foarte bine. Dar în economie ei depind foarte mult de Rusia. La noi e fix pe invers – din punct de vedere politic noi suntem vestici, pro-ruși, dar din punct de vedere economic majoritatea – 60 la sută – lucrează cu Europa. Cum au pătruns acolo? Au pătruns! Și fac comerț, și primesc valută, și îi hrănesc și pe cei de aici. Adică uzinele noastre, lăsate în libertate s-au pornit să-și caute nișa și au găsit-o mai mult în Europa decât în Rusia. În consecință, europenii au făcut următorul lucru – ei semnează Acordul de Asociere, dar sistemele facilitate pe care noi le avem cu Europa ne sunt prelungite pentru un an și jumătate. Încă un an și jumătate vom negocia. Cei de la Bruxelles au suficientă calificare pentru a juca pe două seturi de cărți de joc. Și ne putem imagina cu ușurință situația în care după ce au prelungit aceste preferințe cu un an și jumătate, o vor mai face pentru încă doi ani”…

UE, este convins Lițkai, nu va acționa în detrimentul propriilor interese în virtutea pragmatismului caracteristic europenilor. Celor două uniuni economice – Uniunea Europeană și Uniunea Vamală – oricum vor fi nevoite să găsească limbă comună. Și dacă cei un an și jumătate nu vor fi suficienți, Transnistria, admite Valerii Lițkai, ar putea aproape sigur primi o nouă amânare:

Valerii Liţkai: „Noi nu am primit preferințe în Europa. Noi acolo concurăm, noi luptăm pentru contracte și livrăm marfă de calitate superioară, marfă de care europenii au nevoie. Deocamdată un echilibru de interese există. Dacă va fi menținută inteligent, cred că situația va mai putea fi prelungită cu încă un an-doi-trei – până nu va fi pus la punct vreun sistem de cooperare al celor două uniuni – Europeană și Vamală. La un moment dat acestea vor fi nevoite să găsească careva reguli de joc pentru a conlucra. Iar apoi aceste reguli vor fi aplicate relațiilor cu noi”.

S-ar putea ca Moldova și Transnistria să devină acele subiecte care să determine uniunile Vamală și Europeană să ajungă la un compromis, este de părere Galina Șelari. Acest teritoriu, pe de o parte, este amplasat exact în mijlocul conflictului, iar pe de altă parte aici se poate experimenta fără a supune riscurilor economiile părților în conflict:

Galina Șelari: „Moldova și Transnistria pot deveni acel teren anume în virtutea amplasării sale geografice și a mărimii nu foarte mari. Adică influența noastră este minimă asupra celor două economii mari. Cota parte a Republicii Moldova în comerțul țărilor UE este de 0,1 la sută, iar în Est – 0,8 la sută. Adică dacă nu vom mai comunica cu ei deloc, acest lucru nici nu-l va observa nimeni. Iată de ce cred că putem încerca să devenim acea platformă unde cele două mari uniuni ar putea căuta unele mecanisme de penetrare reciprocă. Pentru că, indiscutabil, mai devreme sau mai târziu, cele două structuri vor trebui să înceapă să discute între ele”.

Nimeni nu se îndoiește de faptul că deși criza este una iminentă, depășirea acesteia este un imperativ pentru uniunile politice și economice care s-au încleștat acum într-o luptă, cum ar putea părea pentru unii fără compromisuri, pe teritoriul fostei republici sovietice.

***

Europa Liberă: Despre integrarea europeană, soluţionarea conflictului transnistrean şi relaţia dintre Moldova şi Ucraina în noul context regional, colega mea Valentina Ursu a stat de vorbă cu ambasadorul Republicii Moldova la Kiev, Ion Stăvilă:

Europa Liberă: Domnule ambasador, cât de des se vorbește la Kiev despre problema transnistreană, ținând cont, totuși, de această criză prelungită din Ucraina?
Ion Stăvilă: „Se vorbește mult și foarte frecvent, mai mult ca niciodată anterior. Atunci când se analizează situația din regiunile de Est și tot ceea ce se întâmplă aici, în Ucraina, în sensul perpetuării acestui conflict, se fac analogii și paralele cu Transnistria, cu problema transnistreană, se vorbește despre o tendință de transnistrizare a Ucrainei sau, mai bine zis, a situaţiei din partea de est a Ucrainei. Iar care este sensul şi conţinutul aceste noţiuni, transnistrizare, este binecunoscut. Adică, existenţa unui conflict alimentat din exterior, care necesită crearea unor mecanisme adecvate pentru reglementarea acestui conflict.”

Europa Liberă: Dar cât de securizat este hotarul moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean?

Ion Stăvilă: „În ultimul timp, autorităţile ucrainene au întărit controlul asupra acestui segment al frontierei. Chiar ieri în Rada Supremă a Ucrainei a fost adoptată o decizie privind întărirea în continuare a controlului acestui segment al frontierei. Urmează ca structurile puterii executive să elaboreze modalităţile practice de implementare a acestei hotărâri care a fost publicată.

Sper ca aceste acţiuni întreprinse de către autorităţile ucrainene în vederea securizării frontierei de stat atât din partea de est, cât şi din partea de vest, va da efectul scontat, în sensul stopării implicării unor persoane din exterior în evenimentele din Ucraina. Şi aceasta este o premisă importantă pentru încetarea confruntării armate, pentru stoparea violenţei şi pentru normalizarea situaţiei.

În sensul normalizării situației, se vorbeşte, pe lângă ceea ce spunem adineauri – reforma constituţională, descentralizarea puterii – se mai vorbeşte despre posibilitatea organizării unor alegeri locale, care ar putea conduce la crearea unor noi structuri ale puterii de stat la nivel regional, capabile să contribuie la normalizarea situaţiei din regiunile respective.”

Europa Liberă: Problema gazelor, care a apărut în relaţia dintre Kiev şi Moscova, se răsfrânge în vreun fel şi asupra Moldovei?
Ion Stăvilă: „Această situaţie legată de livrarea gazului natural rusesc în Ucraina ar putea afecta indirect şi Republica Moldova, deşi am înţeles că Gazpromul va continua să livreze gazul natural rusesc către ţările europene, inclusiv către Republica Moldova, având în vedere că în cazul nostru există un acord care funcţionează, achităm pentru gazul consumat şi, deocamdată, nu văd o problemă serioasă care ne-ar afecta. Înţeleg că, în perspectivă, urmează să ajungem la încheierea unui contract nou care ar asigura livrarea continuă a gazului natural către Republica Moldova.”

Europa Liberă: Moldova şi Ucraina – mână în mână pe acest parcurs european din moment ce şi autorităţile de la Chişinău, şi cele de la Kiev semnează Acordul de Asociere cu UE?

Ion Stăvilă: „Noi trebuie să ne bucurăm de faptul că Ucraina, după o scurtă pauză dramatică, a reluat parcursul său european, având în vedere că noile autorităţi continuă politica de integrare europeană în mod ferm şi consecvent, pe 27 iunie, la Bruxelles vom semna împreună, trei ţări – Moldova, Georgia şi Ucraina – Acordul de Asociere.

Acest lucru este, fără îndoială, unul pozitiv pentru toate statele semnatare, aceasta va deschide perspective noi pentru dezvoltarea nu doar a relaţiilor dintre ţările noastre şi Uniunea Europeană, pe de o parte, ci şi pentru extinderea şi aprofundarea cooperării bilaterale în cazul de faţă dintre Republica Moldova şi Ucraina în condiţii calitativ noi, având în vedere acest cadru nou european pe care ni-l oferă Acordul de Asociere şi în planul promovării dialogului politic, şi al intensificării schimburilor comerciale şi a cooperării economice, dar şi în sensul liberalizării călătoriilor, facilitării călătoriilor cetăţenilor ţărilor noastre şi Uniunea Europeană.

Ne bucurăm că între Moldova şi Ucraina această circulaţie a fost una liberă, fără vize, şi cred că pe viitor aceste libertăţi vor fi extinse şi asigurate spre binele cetăţenilor ţărilor noastre.”

Europa Liberă: ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina, Ion Stăvilă, în dialog cu Valentina Ursu.

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.