După întîlniri la București cu președintele Traian Băsescu și cu Iulian Fota, consilierul prezidențial pe teme de securitate națională, care i-au spus, în esență, că articolul 5 al cartei NATO „nu protejează și împotriva subversiunii”, că „Gazprom este mai primejdios decît armata rusă”, și că „Rusia lui Putin nu va lupta convențional pentru teritorii în fostele state satelite”, președintele rus nefind un aparatcik de tip vechi, ci un fost ofițer de informații, Robert D. Kaplan, binecunoscut analist american, pare să le preia concluziile cele mai importante.
Astfel, scrie el în publicația Stratfor, „strategia Moscovei este de a prelua din interior controlul asupra țărilor. În această bătălie, momentul în care trebuie să fim îngrijorați este exact acest timp de perioade liniștite, cînd chestiuni precum cea a Ucrainei ies de pe prima pagină din cauza Orientului Mijlociu, de exemplu. Și este de amintit că democrațiile slabe pot fi mai folositoare Rusiei decît dictaturile puternice. Un autocrat comunist dur, cum a fost Josip Broz Tito în Iugoslavia, a fost capabil să-i țină pe sovietici afară, în timpul Războiului Rece. Dar o politică șovăielnică, chiar dacă democratică, precum cea a Moldovei, vecina României, le oferă rușilor mulți politicieni locali de mituit.”
„Aproape un sfert de secol după colapsul Imperiului Sovietic, moștenirea sa trăiește nu numai prin intermediul subdezvoltării, dar și prin corupție, care, în Moldova, este faptul copleșitor al vieții politice al cărui nume nu este pronunțat, chestiunile de naționalitate fiind cele ce primesc proeminență. Din cauza puternicelor elemente etnice ruse, ucrainene, bulgare și turcice, ca și a unei majorități românești care pînă la sfîrșitul Războiului Rece a folosit pentru a citi și a scrie alfabetul chirilic, însăși identitatea Moldovei este încă o problemă, așa cum a recunoscut în fața mea și premierul Iurie Leancă într-un lung interviu.”
Robert D. Kaplan enumeră în continuare regiunile problematice pe care le-a parcurs și contactele avute de-a lungul mai multor săptămîni în Moldova. „Bălți, cu sentimentul său pro-rus - scrie el enunțînd un avertisment căpătat de la un diplomat occidental - ar putea deveni Donețk-ul moldovean”, iar din discuțiile cu localnicii analistul trage concluzia: „comunismul nu mai înseamnă comunism în sine, dar o relație avantajoasă cu Rusia.” Analistul citează opinia unui om politic întîlnit la Bălți, care îi spunea că sprijinul pentru Putin ar reprezenta o opțiune rațională, deoarece „Oamenii nu ar putea niciodată să-și permită să aibă o Rusie care să încetinească livrările de gaze naturale ori să înceteze să mai cumpere produsele agricole ale regiunii”.
„Comrat-ul, în sudul Moldovei, este căminul găgăuzilor turcici, ortodcși și rusofoni, o potențială coloană a cincea, pe care Putin ar putea să o folosească pentru a submina Moldova” - notează analistul american, citînd din nou politicieni locali care i-au vorbit despre discuțiile interminabile în curs pe tema constituirii unei Găgăuzii Mari, în cazul în care autoritatea din Moldova și Ucraina ar slăbi sau s-ar prăbuși, chiar. Concluzia lui Robert D. Kaplan: „Aceasta este, desigur, expresia unui iredentism primejdios.”
Celor două regiuni, li se adaugă Transnistria, calificată de analist, drept „un fel de paradis al contrabandiștilor, întunecat din punct de vedere legal și vag definit, pe care Putin dorește să-l vadă multiplicat în estul Ucrainei.”
Robert D. Kaplan relatează în publicația Stratfor: „Am călătorit timp de săptămîni prin Moldova. Firește, tema comună pretutindeni a fost aceea că Rusia este o realitate, în timp ce Occidentul este numai un concept geopolitic. În ultimă instanță, acesta este motivul pentru care pînă și mulți dintre români sînt resemnați la faptul că Rusia trebuie să fie luată în considerare”.
Și, notează analistul american, „nu pot să nu readuc în memorie peisajul politic întunecat din Iugoslavia din anii 1980, în ajunul dezintegrării violente a țării în anii 1990. [...] Nu mă pronunț aici în sensul elaborării unei întregi politici în
Acțiunea occidentală trebuie să însemne o abordare guvernamentală complexă - pe plan politic, al informației, pe plan economic ș.a.m.d. - în scopul contracarării acțiunii actuale a Rusiei...
direcția Moldovei sau a celorlalte state confruntate cu Rusia. Afirm doar că inacțiunea occidentală are costuri umane incalculabile. Și că acțiunea occidentală trebuie să însemne o abordare guvernamentală complexă - pe plan politic, al informației, pe plan economic ș.a.m.d. - în scopul contracarării acțiunii actuale a Rusiei. Timpul ar putea fi scurt. Se spune că oficialități ruse au avut întîlniri cu minoritățile etnice din Moldova pentru a le face să ceară o și mai mare autonomie după semnarea de către Moldova a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, la sfîrșitul lunii iunie. Rușii știu că Moldova este mai mult decît doar un teritoriu la frontieră: este un amestec masiv de populații constituind multiple teritorii de frontieră în sînul unui stat mic și slab. Mă tem pentru Moldova” - conchide analistul Robert D. Kaplan în publicația Stratfor.
