„Mai întâi doamnele! – nu este deloc fraza cea mai populară pentru clasa politică moldovenească, în special la vârful acesteia. În orice caz, bunele intenţii de asigurare a echilibrului de gen, intenţii care se regăsesc în proiecte de legi, iniţiative şi retorică rămân ori vorbe în vânt, ori sunt uitate premeditat prin sertare. Va mai dori şi reuşi oare Parlamentul, pe ultima sută de metri, să adopte pachetul de legi care să asigure o cotă adecvată de reprezentare a femeilor politică? O discuție cu unul dintre fruntaşii societăţii civile care cere autorităţilor să nu-ţi uite promisiunile, Alexei Buzu, directorul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.
Europa Liberă: Comisia parlamentară pentru Drepturile Omului şi Relaţiile Interetnic ar urma azi să examineze proiectele de lege avizate de Guvern de completare a legislaţiei privind asigurarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi în domeniile public şi politic. În particular, membrii Comisiei vor decide care va fi cota minimă de reprezentare a femeilor pe listele de candidaţi în Parlament. Acest lucru ar însemna că lucrurile pot fi lămurite de actuala componenţă a legislativului?
Alexei Buzu: „Noi alegem să fim optimişti şi tindem să credem că, totuşi, Parlamentul în această sesiune va adopta acest pachet de legi. Totodată noi vom încerca să facem tot posibilul să menţinem presiunea asupra deputaţilor ca acest vot să se întâmple. Ne aşteptam ca pachetul de legi să fie adoptat cel târziu în luna mai, dar la noi deja Parlamentul are această obişnuinţă ca în ultimele zile să adopte la pachet şi, la conveier, proiecte de legi foarte importante. Totuşi, sperăm că până la sfârşitul săptămânii el va fi examinat şi adoptat.”
Europa Liberă: De fapt, ce se doreşte foarte exact prin legislaţia ce, să sperăm, va fi totuşi, promovată, până la alegeri? O cotă de reprezentare a femeilor în sfera politicului sau în instituţii – Parlament, guvern, ministere etc.
Alexei Buzu: „Acest pachet de legi trebuia să fie adoptat încă în 2007-2008, pentru că el vine ca o completare a legii adoptate în 2006 cu privire la asigurarea egalităţii pentru femei şi bărbaţi şi prevede şi introducerea unor cote pentru lista de candidaţi, atât la alegeri parlamentare, cât şi locale, şi modificări la legea guvernului care presupune o cotă minimă de 40% când se formează guvernul, şi legea cu privire la regulamentul de activitate a Parlamentului - atunci când se constituie biroul permanent trebuie să se ţină cont de o cotă minimă de 40%.
Totodată, acest pachet de legi vine cu modificări destul de importante la alte legi, cum ar fi Codul muncii, introducerea unui concediu paternal de 14 zile pentru taţi, modificări la legea presei, legea publicităţii etc. Dar pentru că ne aflăm în preajma unor alegeri, cea mai importantă prevedere acum este cota de 40% în listele electorale. ”
Europa Liberă: Cum, totuşi, explicaţi această amânare a proiectelor respective de legi, astfel încât – iată – acum acestea ar urma să fie adoptate sub tensiunea închiderii Parlamentului, într-un mod oarecum „heirupist” ?
Alexei Buzu: „Eu îmi explic acest lucru prin simpla lipsă de interes şi voinţă politică din partea parlamentarilor şi guvernului. Dacă vă amintiţi, în 2013 sistemul electoral a fost schimbat practic în două zile. Atunci liderii politici au găsit voinţa necesară şi şi-au asumat o asemenea decizie radicală, contrar prevederilor procedurale de a consulta societatea civilă, părţile interesate. În cazul dat, deşi proiectul a fost realizat cu analize, cu avizări, consultări largi a partidelor politice, a societăţii civile, lucrul acesta s-a tergiversat nepermis de mult şi singura cauză pe care o pot găsi este lipsa de interes şi voinţă politică.”
Europa Liberă: Şi această lipsă de interes cum s-ar explica: prin faptul că nu e o chestiune interesantă pentru toată lumea sau prin faptul că odată adoptate aceste legi ar putea un pic schimba dominarea bărbaţilor în viaţa politică, viaţa publică şi atunci ar fi mai degrabă o uşoară sabotare, iertată să ne fie duritatea termenului?
Alexei Buzu: „Cred că aveţi dreptate şi termenul este destul de adecvat. Totodată chiar dacă guvernul a propus cota de 40% şi mai sunt propuneri de a avea o cotă de 50%, cred că Parlamentul va avea curajul să adopte o cotă de 30%, iar cota de 30% nu va introduce o majoritate a femeilor în politică, cel puţin pe termen scurt şi mediu. Pentru că în cadrul alegerilor parlamentare din 2005, noi am avut 29% din candidaţi femei. Deci, dacă se va adopta această cotă şi ea va fi de 30%, singurul lucru pe care îl vom atinge va fi că nu vom admite mai puţine femei în politică dacă nu va fi voinţa pe interior de a promova mai multe femei.”
Europa Liberă: Să precizăm că 30% aceasta ar fi propunerea PLDM. Mai există o propunere a PDM – o cotă minimă de 50%. Şi ar mai există proiectul Guvernului ce prevede introducerea unei cote minime de reprezentare a femeilor în politică de 40%. Ce să înţelegem prin diferenţa asta de cifre?
Alexei Buzu: „Eu nu pot să-mi explic motivele exacte, dar ceea ce putem spune e că în opinia noastră cea mai reuşită variantă este cea a guvernului, pentru că ea se aliniază mai multor recomandări. Inclusiv abilitează Comisia Electorală centrală cu dreptul de a nu înregistra lista de candidaţi a unui partid sau bloc electoral atâta timp cât nu se conformează acestor prevederi. Adiţional, proiectul guvernului menţionează că această cotă conţine şi prevederi de plasament. Altfel, spus, în fiecare cinci locuri de pe lista trebuie să se respecte această cotă.
Pentru că în Republica Moldova, dincolo de a avea un procent anume de femei pe listele de candidaţi, de obicei ele se află pe locurile mai puţin eligibile. Şi atunci proiectul guvernului vine să corecteze aceste deficienţe. Celelalte proiecte nu prevăd aceste măsuri.”
Europa Liberă: Iată că şi reprezentanţi ai Ambasadei Suediei la Chişinău au atras atenţia că R. Moldova şi-a asumat angajamente internaţionale importante la capitolul respectării drepturilor omului, iar problema egalităţii de gen este semnificativă din această perspectivă. Un consilier al ambasadei vorbea de exemplu chiar în ajun de riscul ca femeile să fie reprezentate inegal în viaţa politică şi în noul Parlament. Ce se poate întâmpla, însă, dacă va fi manifestată o iresponsabilitate misogină şi lucrurile vor fi lăsate baltă?
Alexei Buzu: „Ce se va întâmpla este că un simplu angajament din o listă mai mare nu va fi respectat de către actuala guvernare, inegalitatea şi reprezentarea inechitabilă a femeilor în organele decizionale va fi perpetuată, iar asta este o discriminare atâta timp cât cunoaştem care sunt problemele şi legiuitorii nu au decis să vină cu soluţii, şi vom avea iarăşi un Parlament dominat de bărbaţi şi care adoptă decizii uneori care nu reflectă interesele şi nevoile femeilor.
Un exemplu este chiar Codul Educaţiei, care nu prevede măsuri pentru a deschide creşe pentru mamele care au grijă de copii de vârstă preşcolară când Ministerul Finanţelor nu acceptă să acopere din fondurile publice plata pentru concediul paternal, dar insistă ca acest lucru să fie acoperit de către angajatori. Totodată, găsind bani pentru a achita datorii pentru „Glorinal” (companie de construcţie) şi a acoperi licitaţii dubioase etc. deci, vor fi adoptate politici, decizii, alocări de buget care nu vor reprezenta interesele tuturor alegătorilor şi cetăţenilor din Republica Moldova. ”
