Corespondenta Europei Libere Sabina Fati a început, cu 80 de zile în urmă, o aventură solitară pe Drumul Mătăsii. Ea mărturiseşte în introducerea la blogul de călătorie pe care l-a ţinut: „Am pornit pe Drumul Mătăsii, ramura care începe la Xi’an, vechea capitală a Imperiului Galben și ajunge la Marea Neagră, traversând partea vestică a Chinei, Asia Centrală, Iranul, Turcia până la Pontul Euxin. Multe dintre țările prin care am trecut se află în dispute nesfârșite cu vecinii, s-au autoizolat de lumea occidentală și își trăiesc marginalitatea fără prea multe vise”.
Europa Liberă: Sabina, 80 de zile singură pe Drumul Mătăsii. Începem cu întrebarea simplă: de ce Drumul Mătăsii?
Sabina Fati: „Din mai multe motive. Este o dezbatere generală în lume despre redeschiderea acestui Drum al Mătăsii. Au vorbit americanii în proiectele lor din anii trecuţi. Au reluat această idee chinezii anul trecut. Ne interesează pe noi toţi care trăim în această zonă şi chiar în Europa, să vedem dacă putem aduce dinspre Asia Centrală, de pildă, gaze mai sigure ocolind Rusia, petrol ocolind Rusia şi, eventual, dacă se poate crea în această zonă plină de instabilităţi o regiune altfel, care să nu fie la îndemâna Moscovei.”
Europa Liberă: Crezi, după aceste 80 de zile, că vreuna dintre variantele Drumului Mătăsii (pentru că el are mai multe variante) ar putea recâştiga cândva ceva din importanţa sa economică, strategică, politică?
Sabina Fati: „Una dintre variante pare deja să fie viabilă – o cale ferată între China şi Berlin este aproape gata, prin Rusia, deci, Drumul Stepelor, cum s-ar spune. Alte mici variante de aducere a gazului şi a petrolului funcţionează, de asemenea, dinspre Azerbaidjan spre Turcia şi apoi spre Mediterană. Dar pentru a acoperi principala rută a Drumului Mătăsii, care pleacă din vestul Chinei şi trece prin toată Asia Centrală până în Turcia şi apoi la Marea Neagră, pentru că aici opreşte Drumul meu al Mătăsii, la Constanţa, la Marea Neagră pentru redeschiderea acestui drum sunt necesare multe eforturi. Graniţele sunt aproape blocate între toate aceste ţări, aproape toate au conflicte între ele, există numeroase enclave şi exclave care blochează orice iniţiativă economică, iar frontierele sunt aproape de netrecut pentru un european, dar şi pentru un localnic din Asia Centrală. A călători dintr-o ţară în alta este foarte dificil.”
80 de zile pe Drumul Mătăsii (I)
Europa Liberă: Ne întoarcem la titlul blogului care apare pe pagina de internet a Europei Libere – 80 de zile singură pe Drumul Mătăsii. De ce singură?
Sabina Fati: „Pentru că este proiectul meu.”
Europa Liberă: Şi cum a fost să fii femeie singură, călătorind într-o lume care nu este neapărat cunoscută pentru poziţiile sale foarte prietenoase faţă de femei?
Sabina Fati: „Nu a fost greu, nu a fost nici foarte simplu. Dar am planificat destul de amănunţit călătoria şi am ieşit din plan foarte rar. Mi-am construit de acasă toate punctele în care urma să mă opresc şi pe care urma să le traversez. Sigur că este complicat, pentru că acolo nu există transport în comun, trebuie să negociezi tot timpul cu localnicii maşini, în Asia Centrală vorbesc rusa mai ales, cu cele câteva cuvinte de supravieţuire m-am descurcat. Sigur că se uită toţi curioşi. În Iran a fost un pic mai complicat, pentru că este greu să umbli înfăşurat cu totul şi purtând rucsac şi în oraşele de provincie oamenii nu s-au uitat neapărat foarte frumos. Şi sigur că, dacă eşti la periferia lor, bărbaţii te fluieră, te înconjoară. În fine, ceea ce ți se poate întâmpla și într-o periferie din Balcani. Sigur că prin Turkmenistan, de pildă, te urmărește tot timpul cineva, în Uzbekistan ți se dă un ghid, în Tadjikistan, când treci Pamirul, ești singur și ești pe cont propriu și atunci te descurci.”
Europa Liberă: Atunci când vorbești de statele autoritare, unde ai avut un ghid sau ai fost tot timpul urmărită, aceasta nu avea nimic de a face cu faptul că erai femeie singură, ci cu faptul că erai străină, mai degrabă...
Sabina Fati: „Da, vreau să spun că fiind sub supraveghere, e puțin probabil să mi se fi putut întâmpla ceva. Cel mai adesea oamenii au fost drăguți, femeile, în special, m-au luat sub protecția lor în diverse împrejurări, m-au hrănit, m-au ajutat, au fost minunate.”
Europa Liberă: Cum a fost organizarea acestui drum de 80 de zile? Ai fost în calitatea ta de jurnalist? Ai fost ca turist? Ai fost și ca una, și ca cealaltă?
Sabina Fati: „Să o iau de la început, a fost foarte greu să obțin vize pentru toate statele, pentru absolut toate statele. Am avut nevoie de scrisori de invitație, cu excepția Chinei și, în fine, Turcia și Georgia. Invitațiile s-au obținut foarte greu, le-am obținut greu, prin niște firme de turism. La un moment dat una dintre firme m-a verificat și mi-a spus că lucrez la Europa Liberă, a trebuit să dau adeverințe că nu sunt ziaristă ca să pot să primesc viza. Pentru că predau un curs la Universitatea din București, am reușit să duc o astfel de adeverință. Și am călătorit în calitate de turist, a fost mai simplu, am răspuns tot timpul la întrebarea „Ce profesie ai?” că sînt profesoară. Aceasta e cel mai greu. Drumul Mătăsii nu poate fi deschis câtă vreme el nu poate fi circulat.”
Începînd de joi 17 iulie, pe pagina de internet a Europei Libere va fi publicat blogul de călătorie pe Drumul Mătăsii al Sabinei Fati, însoţit de nenumărate fotografii și de o hartă interactivă care punctează etapele călătoriei. Blogul este publicat după întoarcerea Sabinei acasă, pentru a nu-i periclita cealaltă identitate, sub care a călătorit, aceea de profesoară. Așadar, începînd de joi 17 iulie, în fiecare zi un episod din serialul „80 de zile singură pe Drumul Mătăsii”. Aşteptăm comentariile şi impresiile dumneavoastră.
