Europa Liberă: În ultimul timp se discută mai mult despre perspectiva europeană a țărilor, mai ales a celor care fac parte din Parteneriatul Estic. Foarte surprinzătoare această declarație pe care a făcut-o noul președinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, care a afirmat că pe parcursul mandatului său, adică în următorii cinci ani, un nou val de extindere a UE nu va exista. Ce e drept, au apărut și alte opinii, de exemplu, cancelarul german Angela Merkel a zis că trebuie să li se ofere această perspectivă europeană celor care aspiră să ajungă membri în familia UE. Dumneavoastră ce ziceți?
Jaromír Kvapil: „În primul rând, aș vrea să vă felicit pentru faptul că ați semnat și ați și ratificat acest acord, ambele acorduri, că ambele sunt foarte importante și, totodată, să vă spun că e foarte bine că ați semnat. De acum înainte veți avea numai de muncit.”
Europa Liberă: Dar ce ar însemna să muncim foarte mult?
Jaromír Kvapil: „Trebuie să pună lumea în acțiune ceea ce probabil se putea face mai insistent și înainte, cred că așa va fi și în in viitor. Și dacă într-adevăr se vor face toate reformele de care este nevoie și care sunt deja prevăzute, pentru modernizarea țării, așa cum dorește actuala guvernare, atunci bineînțeles se va și reuși.”
Europa Liberă: Care reforme sunt mai importante?
Jaromír Kvapil: „Reformele din domeniul dreptului, din domeniul social, din sănătate, toate reformele. Sunt mai multe reforme. Înainte de intrarea în Uniunea Europeană, cehii au avut, dacă nu mă înșel, 33 de capitole unde se impuneau reforme. Procesul a început în 1998-1999 și abia în 2004 am intrat în Uniunea Europeană. A trebuit să citim atunci în jur de 100 de mii de pagini.”
Europa Liberă: Aceasta e și pentru Moldova valabil.
Jaromír Kvapil: „Da, acum va fi valabil și pentru Moldova, numai că volumul foilor mi se pare că a și crescut. Înainte erau 20 de mii de funcționari la Bruxelles și acum sunt 30 de mii de funcționari.”
Europa Liberă: Domnule ambasador, credeți că Moldova ar putea să ajungă să facă față cerințelor Tratatului de la Lisabona și să zică că poate cu încredere solicita acest statut de candidat și ulterior de membru al UE?
Jaromír Kvapil: „Cred că da. Numai că cei care trebuie să hotărască, cei care trebuie să pună umărul nu sunt nici Bruxellesul, nici Cehia, nici Germania, nu e nimeni altul decât poporul, cetățenii Moldovei, ei trebuie să facă aceasta… Ei trebuie să facă.”
Europa Liberă: Cetățenii sau guvernanții?
Jaromír Kvapil: „Cetățenii, bineînțeles, cetățenii mai mult. Adică guvernanții știu că acolo vor să ajungă și pentru aceasta au și câștigat alegerile, dar cei care trebuie să hotărască sunt alegătorii, cetățenii.”
Europa Liberă: Se zice că alegerile vor fi un fel de test pentru clasa politică pentru că deocamdată opțiunile se împart între cei care vor în Uniunea Vamală şi cei care vor în Uniunea Europeană. Balanţa aceasta este încă destul de vulnerabilă.
Jaromír Kvapil: „Da, este şi va fi. Şi, mi se pare chiar, deocamdată nu s-a terminat această luptă, va continua. Şi cu cât se va apropia mai mult ziua alegerilor, cu atât va fi mai pronunţată. Deci, nu va fi o perioadă prea uşoară, dar, pe de altă parte, e foarte importantă. Să sperăm că vor câştiga cei care vor în Europa. Pentru că acolo suntem şi noi şi vrem să colaborăm şi pe viitor.”
Europa Liberă: Cine ar avea mai mult nevoie de Republica Moldova? Federaţia Rusă sau Uniunea Europeană?
Jaromír Kvapil: „Aceasta nu depinde de ei. Depinde numai de cetăţenii Republicii Moldova, nici de Rusia, nici de Kazahstan, nici de Bruxelles, nici de Berlin, nici de Praga şi de alte state. Aceasta trebuie să decidă numai Moldova, nu altcineva. Şi dacă deocamdată nimeni nu v-a spus foarte clar că într-adevăr veţi intra în UE, aşa cum aţi pomenit, domnul Juncker, preşedintele Comisiei Europene, cred că aceasta este foarte bine calculat. Pentru că la începutul termenului viitor, peste cinci ani, în 2019, când Republica Moldova va aplica pentru aderarea la UE, este alegerea Moldovei, şi veţi vedea cât de mult se poate face şi cât de repede. Dar, cred, nu s-a întâmplat, de fapt, nimic. Numai a vrut să spună că deocamdată nu se ştie exact şi depinde numai de Moldova. Şi atunci se poate face ceea ce a promis şi domnul prim-ministru şi alţii, ca până în anul 2020, cel târziu, Moldova să fie membră a Uniunii Europene. Nimeni nu a spus că nu se poate, dar depinde, iarăşi, de Republica Moldova.”
Europa Liberă: Între timp vin, totuşi, sancţiuni din partea Federaţiei Ruse şi piaţa de desfacere a producţiei moldoveneşti, cea estică, cea tradiţională, într-un fel, îşi închide uşile. Credeţi că aceasta ar putea să demotiveze producătorii ca să nu dorească să meargă spre Vest?
Jaromír Kvapil: „De fapt, nu au spus-o foarte clar şi nici nu au făcut-o.”
Europa Liberă: Este embargoul impus vinurilor. Acum se vorbeşte despre embargou pentru fructe.
Jaromír Kvapil: „Dumneavoastră ştiţi mai bine decât mine că în anumite cazuri au şi dreptate ruşii, nu-i aşa? Că de fapt câteodată calitatea vinului şi a fructelor nu este cea potrivită şi atunci bineînţeles se simte foarte mult concurenţa şi din Vest şi, câteodată, cei din Vest au marfă mai bună şi atunci de ce să mai cumpere, dacă suntem parteneri, nu mai suntem fraţi, nu? De ce să mai cumpere din Moldova, dacă este marfa mai proastă? Deci, de fapt, într-un fel, şi ruşii ar putea să vă ajute să ridicaţi nivelul calităţii produselor moldoveneşti.”
Europa Liberă: Domnule ambasador, dar este greu să produci marfă competitivă pe piaţa UE?
Jaromír Kvapil: „Este foarte greu. Dar totodată mi se pare că este foarte bine să fie aşa, pentru că într-adevăr calitatea creşte. Aşa a fost şi la noi acum 20 de ani, când am început să vorbim de democraţie, economie de piaţă. Dar bineînţeles că totodată şi de la noi, foarte multă producţie din Cehia sau Cehoslovacia se ducea, pe timpul comunismului, în Uniunea Sovietică şi ţările CAER. Aceasta s-a schimbat foarte mult în ultimii 20 de ani, dar bineînţeles anumite ramuri au dispărut, printre altele şi nişte ramuri care au fost foarte bine cunoscute în timpurile sovietice – textilele, încălţămintea – care au dispărut, nu se mai produc deloc.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi mers şi în mediul rural. Vi se pare că agricultura Moldovei este una competitivă? Sau mai este mult de lucrat?
Jaromír Kvapil: „Mai este mult de lucrat. Dar de aceea, pentru noi, pentru Cehia, Moldova este una dintre cele cinci ţări din lume, unde punem şi noi umărul, ca o fostă ţară comunistă, ajutăm Moldova la ridicarea nivelului agriculturii, care una din domeniile prioritare. Şi ecologia este, şi agricultura.”
Europa Liberă: Câte investiţii a adus Cehia în Republica Moldova?
Jaromír Kvapil: „Investiţii nu prea, deocamdată. Pentru că de fapt investiţiile se aduc acolo unde este stabilitate. Am citit de mai multe ori că câteodată sunt probleme, dar cred că se va schimba şi aceasta şi sunt convins că v-a ajutat şi va ajuta şi pe viitor vizita preşedintelui Cehiei, Miloš Zeman, pentru că a adus cu el în jur de 50 de oameni de afaceri şi ei nu vin degeaba, vin să găsească noi posibilităţi de desfacere şi de cooperare.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus că Moldova este una dintre ţările care beneficiază de cea mai mare asistenţă oferită de partea cehă. Este evaluată astăzi la ce sumă?
Jaromír Kvapil: „Nu este chiar aşa de mult, în comparaţie cu nemţii, de exemplu, şi cu suedezii, dar sunt totuşi în jur de trei milioane de euro anual. Şi aceasta constituie 20-25 la sută din suma totală pe care o acordă Cehia în fiecare an pentru proiecte de dezvoltare în străinătate. Deci, este destul de mult.”
Europa Liberă: Domnule ambasador, dar până la urmă, există mai multe asemănări sau deosebiri între cetăţenii Moldovei şi cetăţenii Cehiei?
Jaromír Kvapil: „Cred că ar trebui să existe mai multe asemănări, căci Moldova, de fapt, este numele german şi englezesc al râului care trece prin Praga, care se numeşte, în cehă, Vltava. Deci, trebuie să existe mai multe asemănări şi sunt convins că există, numai că trebuie întrebuinţate mai mult.”
Europa Liberă: Ce mesaj aveţi pentru cetăţenii statului şi pentru cei care conduc această ţară?
Jaromír Kvapil: „Să nu abandoneze drumul spre Europa pentru că acolo este locul Moldovei…”
