Partidele politice nu vor primi bani de la buget în schimbul restricţionării donaţiilor particulare, nu vor risca sancţiuni prea dure pentru ascunderea finanţatorilor adevăraţi şi nu au de ce se teme de excluderea din cursă pentru finanţări ilicite în campania electorală care stă să înceapă. Toate aceste reguli vor fi aplicate abia de anul viitor, s-ar putea la următorul scrutin local, însă nu cel apropiat parlamentar. Decizia aparţine Parlamentului, care, deşi a adoptat astăzi în primă lectură o lege mai restrictivă despre finanţarea partidelor şi campaniilor electorale, a decis totodată să o pună în aplicare abia după alegerile parlamentare din toamnă.
Legea adoptată astăzi în primă lectură prevede termeni diferiţi de aplicare: prevederile ce vizează scrutinele locale vor deveni funcţionale din ianuarie 2015, iar cele vizând scrutinele parlamentare - şi mai târziu, din ianuarie 2017. În practică, asta înseamnă că numai la scrutinul viitor local în faţa partidelor participante vor fi puse reguli mai stricte referitoare la finanţările de care pot beneficia, nu şi la scrutinul parlamentar viitor. Bani de la buget partidele vor începe să primească abia în ajunul următoarelor alegeri parlamentare, din 2018, în funcţie de scorurile din locale.
Coaliţia de guvernare argumentează că ar fi contrar principiilor europene să facă astfel de modificări de reguli cu mai puţin de jumătate de an înainte de scrutin. Plus că banii publici nu pot fi alocaţi atâta timp cât nu au fost bugetaţi.
Dacă ar fi existat voinţă politică, spun pe de altă parte cei ce văd în această reformă singura soluţie pentru combaterea corupţiei politice, legiuitorii reuşeau să adopte în timp util legea. Asta pentru că legea se prăfuieşte în Parlament de un an, fără a exista motive rezonabile să fi fost lăsată pe finalul sesiunii.
Într-un discurs ţinut la încheierea dezbaterii în primă lectură, deputatul liberal-democrat Tudor Deliu, membru al Comisiei juridice parlamentare, a vorbit despre cât de importantă este legea pentru transparentizarea finanţării campaniilor. Iată cum ne-a explicat deputatul amânarea ei pentru scrutinele viitoare:
„În actuala campanie, nu va fi valabilă nici una din prevederile legii. Unele articole intră în vigoare din 1 ianuarie 2015, altele – din ianuarie 2017. Aşa a venit proiectul de la guvern. Poate în a doua lectură vor fi amendamente. Vom vedea.”
Pavel Postică, care în calitate de reprezentant al societăţii civile a elaborat, în componenţa unui grup de lucru mai extins, proiectul se declară convins că majoritarii şi-au asigurat un nou scrutin electoral fără reguli prea stricte faţă de finanţarea lui:
„Cred că ei intenţionat au tergiversat adoptarea proiectului. El este elaborat încă din 2012, din 2013 are şi avizul Comisiei de la Veneţia şi tot atunci a ajuns în Parlament, ei l-au lăsat să se prăfuiască acolo şi dacă nu erau presiunile societăţii civile, acolo rămânea. Se tem de sancţiuni. Pentru că proiectul aduce modificări la Codul contravenţional, penal şi electoral, inclusiv excluderea din cursă pentru finanţare ilegală. Chiar dacă au nevoie de bani de la stat, lor le este frică de acele sancţiuni.”
Rămân şi îndoieli că proiectul în general va fi adoptat în lectură finală până ca deputaţii să plece în vacanţă. Legea ar fi prea complexă, deci e nevoie de o privire foarte atentă, argumentează unii deputaţi ai coaliţiei.
Întâmplător sau nu, dezbaterea proiectului a început totuşi astăzi, după ce parlamentarii au avut oaspeţi înalţi în şedinţă – preşedinta Consiliului Europei, instituţie care a îndemnat de nenumărate ori autorităţile să înăsprească reglementările faţă de finanţarea partidelor. Dacă coaliţia va decide totuşi să dea undă verde legii, partidele vor avea plafoane de zeci de ori mai mici pentru mărimea unei donaţii ce le poate intra în buget, sancţiuni mai aspre pentru dosirea finanţatorilor sau coruperea alegătorilor, dar va exista şi riscul excluderii din cursă pentru finanţări ilegale.
