Gheorghe Cojocaru: „Asocierea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este și va fi pusă în dificultate de faptul că în interiorul teritoriului național a fost decupată prin utilizarea forței la începutul anilor ʾ90 ai secolului trecut o enclavă transnistreană, cu o statalitate autoproclamată, ai cărei lideri promovează tradițional un curs de apropiere de spațiul eurasiatic, în opoziție directă față de cursul de integrare europeană al autorităților de la Chișinău.
Până la recentele evenimente din Ucraina, care au culminat cu alegerea în fruntea statului ucrainean a lui Petro Poroșenko și obținerea statutului de țară asociată la Uniunea Europeană, autoritățile separatiste de peste Nistru au avut de-a lungul a peste două decenii o libertate de acțiune în această parte din sud-estul Europei care le permitea să afișeze o atitudine sfidătoare față de liderii de la Chișinău.”
Europa Liberă: Ce schimbări au intervenit între timp la Tiraspol, dacă au intervenit?
Gheorghe Cojocaru: „Mai întâi, în toată această perioadă în care forțele legale ucrainene luptă împotriva separatismului din unele regiuni din estul Ucrainei, timp în care, conform unor date, un număr anume de locuitori din stânga Nistrului ar fi fost implicați și în evenimentele tragice de la Odesa, Kievul se confruntă nu numai cu pericolul unor focare separatiste din propriul teritoriu, dar și, după cum se vede, a realizat și amenințarea potențială la adresa securității sale, care poate veni dinspre aceste zone aflate în afara unui control legal, cum ar fi fâșia de pământ de-a lungul Nistrului.
În aceste condiții, autoritățile ucrainene s-au văzut nevoite să adopte o serie de măsuri stricte de securizare a frontierei cu Republica Moldova, inclusiv pe segmentul transnistrean al acestui hotar, măsuri care au avut, practic, efecte imediate. După o primă reacție stridentă, ca răspuns la aceste măsuri, tonul responsabililor de la Tiraspol a coborât, fapt care arată că aceste prime măsuri ale Ucrainei pot avea un impact sensibil asupra comportamentului administrației de peste Nistru.”
Europa Liberă: Contrar avertismentelor și chiar amenințărilor, s-ar putea spune, pe 27 iunie premierul Iurie Leancă și președintele Petro Poroșenko au semnat Acordurile de Asociere a Republicii Moldova și, respectiv, a Ucrainei la Uniunea Europeană. Cum a influențat aceasta evoluțiile de la Tiraspol?
Gheorghe Cojocaru: „Retorica rămâne aceeași, deocamdată, arsenalul de provocări posibile al liderilor de dincolo de Nistru nu a fost nici pe departe încă epuizat, dar asocierea celor două state la Uniunea Europeană este un eveniment prea important pentru ca liderii tiraspoleni să nu realizeze că se intră într-o fază nouă, în care vechile reguli de joc pe care l-au practicat din anii ʾ90 încoace își încetează valabilitatea.
Două state vecine, Republica Moldova și Ucraina, ambele asociate la UE și ambele decise să se integreze în Europa, se poate admite, vor avea un interes mult mai mare să se asiste reciproc la ameliorarea climatului din această enclavă autoproclamată, bineînțeles, ținând cont și de prezența altor actori importanți.”
Europa Liberă: Administrația de la Tiraspol este îndârjită și ne dăm seama de ce. Dar cetățenilor de rând care nu au existat să își perfecteze pașapoarte biometrice ca să beneficieze de acest avantaj, lor ce beneficii le va aduce asocierea Republicii Moldova la UE locuitorilor din stânga Nistrului?
Gheorghe Cojocaru: „Doar câteva cifre ilustrative: circa 50% din exportul transnistrean ia drumul Ucrainei și spre interiorul Republicii Moldova, circa 30% spre țările Uniunii Europene și doar 20% este destinat Federației Ruse. Într-un interval destul de scurt se va vedea dacă autoritățile de la Tiraspol vor ști să beneficieze de oportunitățile care se deschid odată cu asocierea Republicii Moldova la spațiul european sau se vor cantona în continuare într-o retorică goală, propunându-și să aștepte „timpuri mai bune”.
