Cine sunt proprietarii şi beneficiarii posturilor de radio şi de televiziune din Republica Moldova? Va oferi oare şi când un răspuns adecvat proiectul de lege despre transparenţa proprietăţii mass media proiectul de lege adoptat în principiu? Şi va asigura oare mai puţină propagandă şi manipulare? Petru Macovei, directorul Asociaţiei Presei Independente, ne va împărtăşi consideraţiile şi aprecierile sale în această privinţă.
Europa Liberă: Prin ce este bun şi necesar proiectul de lege privind transparenţa proprietăţii mass media adoptat în primă lectură, iată, pe ultima sută de metri a acestei sesiuni?
Petru Macovei: „Proiectul este bun pentru că pentru prima dată Parlamentul Republicii Moldova, guvernarea republicii Moldova întreprinde ceva pentru a face transparenţă în ceea ce numim noi „proprietate” în mass-media; lucru foarte important pentru ca consumatorul de media să cunoască cine sunt adevăraţii proprietari, şi nu cei din umbră. Pentru că noi intuim cine ar fi proprietarii principalelor posturi de radio şi televiziune, dar nu ştim cu siguranţă acest lucru. Este important să cunoaştem pentru ca atunci când privim ştirile să putem lua în consideraţie lucrul acesta, ca să nu permitem să fim manipulaţi.”
Europa Liberă: Aţi declarat deja, cu scepticism, că, în ciuda adoptării proiectului respectiv de lege, „transparenţa proprietăţii mass-media va trebui să mai aştepte” şi că „în cel mai fericit caz, proiectul va fi votat în lectură finală în octombrie, înainte de intrarea în campania electorală, iar asta înseamnă că vom afla cine sunt proprietarii de media abia în mai anul viitor”. „Eroii”, cum se spune, vor fi cunoscuţi, aşa dar, după bătăliile electorale?
Petru Macovei: „Sunt convins de acest lucru. Am declarat ceea ce aţi citat adineauri pentru că unii politicieni s-au aventurat să spună că mai că a fost rezolvată problema. Nici pe departe acest lucru nu s-a întâmplat. Pentru că, una la mână: Parlamentul a cam întârziat cu adoptarea acestui proiect în primă lectură; procesul legislativ este unul complex şi atunci până la lectura finală trebuie să mai aşteptăm încă câteva luni bune, în plus nu există un mecanism eficient de verificare a declaraţiilor de proprietate, pe care acest proiect îi obligă pe radiodifuzori să le prezinte o dată pe an. Or, mecanismul este principala problemă în această modificare legislativă şi, de altfel, mecanismele de aplicare reprezintă o problemă pentru mai toate actele legislative din ţara noastră.”
Europa Liberă: Ca să înţelegem foarte exact: adică proiectul, chiar dacă va fi adoptat în lectură finală, în varianta actuală nu este siguranţă că el îşi va atinge scopul?
Petru Macovei: „Aşa cum este el acum, te-ai mira să se întâmple acest lucru. Legea prevede că Consiliul Coordonator al Audiovizualului urmează să elaboreze un proiect de declaraţie de proprietate pe care urmează să-l completeze toţi proprietarii, toţi radiodifuzorii din Republica Moldova şi să-l prezinte CCA-ului în momentul în care solicită licenţa sau chiar în afara procesului de solicitare a licenţei, o dată pe an, până în luna mai. Or, elaborarea unei declaraţii care să fie exhaustivă, să prezinte toată informaţia necesară pentru a ne da seama cine sunt proprietarii beneficiari (legea introduce pentru oprima dată această noţiune, adică persoana fizică care este proprietarul din urmă al instituţiilor mediatice, pentru că noi avem proprietari interpuşi – sunt persoane care au fondat instituţiile mediatice şi cele care deţin în realitate aceste acţiuni), deci spuneam că procesul de elaborare a formularului de declaraţie va dura două luni, aşa scrie şi în lege de altfel, că în două luni de la adoptarea acesteia CCA trebuie să prezinte acest formular.
Nu se ştie dacă CCA va elabora un formular exhaustiv, cum spuneam, urmează să se mai discute. Şi cel mai important lucru este faptul că CCA în acest moment nu are pârghii legislative care să-i permită să verifice corectitudinea lucrurilor care vor fi declarate. Or, noi avem multe instituţii mass-media, societăţi comerciale care deţin instituţii mass-media înregistrate în zone off-shore şi să verifici corectitudinea acestor informaţii este destul de complicat şi atunci CCA nu va fi în stare să facă lucrul acesta.”
Europa Liberă: „Este un angajament pe care ni l-am asumat încă de la venirea la guvernare”, a spus dl deputat Chiril Lucinschi, unul dintre autorii proiectului de lege menit să asigure transparenţa proprietății în domeniul mass-media. Este un proiect de lege – trebuie să constatăm, de fapt - adoptat pe jumătate la încheierea acestui mandat de guvernare, ca să nu spunem la plecarea de la guvernare, eventual. Dvs. aveţi vreo explicaţie de ce adoptarea unui asemenea proiect de lege nu a fost posibilă decât acum în ceasul al 12-lea?
Petru Macovei: „Explicaţi este foarte simplă: în coaliţia de guvernare există cei mai importanţi proprietari de instituţii media, care au interese diferite. În mass-media, în audiovizual în special se învârt sume importante de bani, iar proprietarii acestora nu vor să depună mare efort pentru a asigura transparenţa acestor sume.
A propos, politicienii noştri care acum patru ani au promis să facă transparenţă în proprietatea mass-media, nu au făcut nici măcar lucrul elementar de a elabora proiectul de lege. Or, proiectul care a fost prezentat ieri în primă lectură a fost elaborat nu de Parlament, ci de societatea civilă, colegii de la Centrul de Jurnalism Independent. L-au pus pe masa Parlamentului, Parlamentul a modificat câte ceva şi un grup de deputaţi şi-a asumat această iniţiativă legislativă. Deci, dacă nu era o lege din societatea civilă, ne-am fi putut pomeni în situaţia să nu avem nici măcar acest proiect elaborat şi adoptat în prima lectură. ”
Europa Liberă: Am auzit ieri păreri în dezbaterea parlamentară că dacă un patron vrea să-şi ascundă acest statut de patron media, nu ai cum pe cale juridică să-l obligi…
Petru Macovei: „Sigur că ai cum să-l obligi şi această lege tocmai aceasta spune: că ei vor fi obligaţi. Poate se avea în vedere că nu ai cum să demonstrezi că el este proprietar de media. Şi cu acest lucru nu aş fi de acord. Dacă ar exista pârghiile şi competenţele necesare pentru o structură, fie ea CCA, fie SIS, ca să verifice de unde vin fluxurile de bani la o instituţie sau alta, putem afla cine sunt proprietarii beneficiari ai instituţiilor mass-media.”
Europa Liberă: Trebuie prevăzut mecanismul neapărat în acest proiect?
Petru Macovei: „În dezbaterile care au avut loc pe marginea acestui proiect prin luna aprilie, colegii de la unele instituţii mediatice şi unii experţi s-au pronunţat categoric că această lege ar trebui să prevadă expres mecanismul de verificare a informaţiilor şi, doi, ar trebui legea să prevadă expres conţinutul declaraţiei pe care trebuie să o completeze radiodifuzorul, nu aşa cum scrie acum că se obligă CCA să elaboreze un asemenea document. Unii colegi sunt de părerea că textul legii ar trebui expres să formuleze o declaraţie completă şi exhaustivă pe care ar trebui radiodifuzorii să o completeze.”
Europa Liberă: Unii s-ar putea întreba şi ce dacă un media magnat va ajunge în văzul lumii? Ce îl poate împiedica, de exemplu, să dicteze, într-un mod abuziv, eventual, politica editorială?
Petru Macovei: „Ar fi câteva avantaje din perspectiva noastră: în primul rând ar fi important ca noi, consumatorii de produs mediatic, să cunoaştem cine este proprietar al postului de televiziune sau de radio pentru ca să ţinem cont de acest lucru atunci când privim ştirile pe care ni le furnizează în fiecare seară acest post.
Doi: persoanele care sunt proprietarii instituţiilor mediatice şi au afilieri politice ar trebui să declare acest lucru ca să fie clar din start că ei îşi doresc să obţină anumite dividende politice şi atunci cu siguranţă instituţiile mediatice pe care le deţin vor încerca să promoveze respectivul candidat în alegeri.
Există practica internaţională în acest sens care ne dictează să existe transparenţa proprietăţii la maxim. În unele ţări, a propos, există practici când proprietarii de instituţii mediatice, în momentul în care sunt aleşi într-o funcţie publică, renunţă la aceste proprietăţi. Când s-a elaborat acest proiect de lege a fost luată în consideraţie şi experienţa Georgiei.
Vă reamintesc că în Georgia, în anul 2012-2013, a intrat în vigoare o lege prin care se interzice activitatea instituţiilor media înregistrate în zone off-shore, iar proprietarii media sunt obligaţi să declare anual nu doar proprietăţile, ci şi sursele de întreţine a acestor surse media. Ceea ce ar însemna că bugetele anuale ale companiilor de radio şi televiziune trebuie să fie publicate, iar dacă sursele, veniturile nu acoperă cheltuielile, atunci apare un mare semn de întrebare pentru ce scopuri sunt întreţinute aceste posturi – pentru venituri, cum ar fi normal, sau pentru încercarea de propagandă şi manipulare a opiniei publice.”
Europa Liberă: Exemplul Georgiei se pare că nu este agreat de majoritatea parlamentară, cel puţin în ce ţine de off-shore-uri. Cum ar mai putea fi posibil să identifici adevăratul proprietar din culisele off-shore-ului dacă nu le interzicem?
Petru Macovei: „Adevărul e că nici la nivel european legea care funcţionează acum în Georgia nu a prea încântat. Eu însă susţin această iniţiativă şi cred că ar fi bine să fie interzise. Când a fost elaborat acest proiect de lege, au existat câteva grupuri de lucru, inclusiv cu participarea celor de la Ministerul Finanţelor şi alte ministere interesate, dacă vă aduceţi aminte la un moment dat a fost şi o indicaţiei fostului prim-ministru Vlad Filat de a crea grupuri de lucru privind examinarea înregistrării în zo0nele off-shore nu doar pe segmentul mediatic, ci şi bancar şi alte domenii şi atunci s-a ajuns la concluzia că nu ar fi bine în acest moment să fie interzisă înregistrarea agenţilor economici în zonele off-shore. Şi când zic agenţi economici, am în vedere în general şi nu doar pe segmentul media.”
