Administraţia locală din stânga Nistrului a interzis intrarea pe teritoriul regiunii unui cetăţean moldovean, pe motiv că acesta ar fi depăşit termenul de şedere de 90 de zile. Este vorba de Iurie Coţofan, locuitor al satului Cocieri, din zona de securitate, şi fost consilier al raionului Dubăsari. Experţii cu care a stat de vorbă corespondenta Europei Libere, Diana Răileanu, susţin că interdicţia reprezintă o încălcare a acordurilor dintre Chişinău şi Tiraspol privind libera circulaţie şi că ar fi o încercare de a obliga locuitorii satelor din zona de securitate să ceară cetăţenia regiunii transnistrene:
De luni, 21 iulie, Iurie Coţofan, cetăţean al Republicii Moldova, cu reşedinţa în satul Cocieri, localitate din stânga Nistrului, cu administraţie subordonată Chişinăului, dar revendicată de structurile de la Tiraspol, nu este lăsat de grănicerii transnistreni să ajungă acasă. Motivul? Pentru că ar fi depăşit termenul de şedere de 90 de zile, impus de prevederile interne ale regiunii.
Iurie Coţofan, în trecut consilier al raionului Dubăsari, a petrecut ultimile două nopţi în maşină, fără să poată ajunge acasă. Bărbatul spune că a declarat greva foamei: „De când au introdus ei aşa numita fişă de migraţie, eu o îndeplineam permanent, uneori şi de patru ori pe zi, pentru că am şi munci obşteşti, lucrez cu veteranii. Ieşind din Transnistria, am mers până la Ustia, când să intru înapoi, am cerut fişa de migraţie, am îndeplinit-o, i-am dat buletinul moldovenesc la care el (grănicerul transnistrean – n.a.) îmi spune că nu mă lasă să intru în ţară, deoarece am anul acesta 90 de zile trăite în Transnistria şi mă vor lăsa să intru în ţară peste alte 90 de zile. Nu mi se întâmplă aşa ceva pentru prima dată. Ba maşina mi-a fost arestată, eu am fost arestat, acum deja alte probleme îmi găsesc.”
În 2011, Iurie Coţofan alături de primarul de atunci al localităţii Corjova, au fost arestaţi de miliţienii transnistreni când consemnau aniversarea războiului de pe Nistru. Ambii au fost eliberaţi după câteva zile, în urma a ceea ce guvernul de la Chişinău a numit la acea vreme „presiunile şi eforturile” sale intense.
Printr-o coincidenţă, lui Iurie Coţofan nu i s-a permis să intre pe teritoriul localităţilor aflate sub controlul administraţiei de la Tiraspol chiar în ziua de 21 iulie, când s-au împlinit 22 de ani de la semnarea Acordului de încetare a focului la Nistru. Între altele, documentul, dublat de mai multe înţelegeri recente, prevede că Tiraspolul şi Chişinăul vor lua măsurile necesare pentru lichidarea „tuturor împedimentelor privind circulaţia liberă a persoanelor, bunurilor şi mărfurilor”.
Prevederea, explică şeful Biroului pentru reintegrare de la Chişinău, George Balan, se regăseşte şi într-un document semnat în acest an între Chişinău şi Tiraspol: „Este un act care chiar a fost semnat printre ultimile documente în formatul de negocieri „5+2” cu privire la libertatea circulaţiei, mă refer la documentul semnat în 27 februarie 2014, el se numeşte „O некоторых аспектах свободы передвижения населения”. În contextul eforturilor care le-a făcut Chişinăul, în particular prin eliminarea problemelor care se confruntau cetăţenii care deţin paşapoarte ucrainene sau ruseşti, dar locuiesc permanent în regiunea transnistreană, astfel de acţiuni la adresa cetăţenilor Republicii Moldova, şi barierele create în calea liberei circulaţii a acestora, nu pot trezi decât nemulţumirea, nedumerirea şi indignarea.”
Avocatul Asociaţiei „Promo-Lex”, Pavel Postică, care a făcut public cazul pe o reţea de socializare a declarat pentru Radio Europa Liberă că astfel administraţia din stânga Nistrului încearcă să oblige locuitorii din zona de securitate să ceară cetăţenia transnistreană pentru a scăpa de asemenea probleme.
Pavel Postică susţine că s-au văzut constrânşi să solicite paşapoarte transnistrene inclusiv localnicii din satele din zona de securitate care sunt împiedicaţi să lucreze terenurile aflate peste şoseaua Dubăsari-Tiraspol: „Sub lovitură sunt puşi locuitorii din Cocieri, Molovata şi Corjova care în mod normal locuiesc acolo, ei nu stau doar 90 de zile, ei stau 365 sau 366 de zile acolo şi, evident, sunt supuşi presiunilor. Multe persoane din aceste localităţi au renunţat la luptă şi au obţinut cetăţenia aşa-zisei RMN, numai să nu fie supuşi presiunilor, dar mai sunt încă persoane care nu au obţinut cetăţenia entităţii respective, din care cauză sunt presaţi şi sunt intimidaţi continuu.”
Datele prezentate de administraţia locală de la Tiraspol arată că pe parcursul anului trecut aproape o mie de persoane au solicitat paşapoarte transnistrene, dintre acestea 758 deţin cetăţenia Republicii Moldova. Reprezentanţi ai Biroului pentru reintegrare de la Chişinău afirmă că ar exista o aşa numită „listă neagră” întocmită de structurile din stânga Nistrului, în care se regăsesc un şir de persoane cărora le este interzis sau limitat accesul în regiune. Printre aceştia: parlamentari, membri ai Guvernului, angajaţii Ministerului de interne şi, inclusiv, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
