Ambasadorii UE au ajuns la o înțelegere preliminară de a înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, pentru rolul pe care Moscova îl joacă în destabilizarea Ucrainei. Ar urma să fie limitat accesul băncilor de stat ruseşti la pieţele financiare europene. De asemenea, ar putea fi impus un embargo pe exportul de tehnologie militară şi duală (cu utilizare civilă şi militară) şi asupra exportului de tehnologi din domeniul energetic. Comisia Europeană a fost chemată să elaboreze un proiect de act normativ care să fie prezentat săptămâna viitoare guvernelor din Uniunea Europeană. Purtătoarea de cuvânt a UE Maja Kocijancic a spus că statele din UE trebuie să decidă dacă măsurile mai trebuie aprobate de summitul liderilor. Pare un procedeu greoi şi complicat, pentru mulţi mult prea lent pentru o situaţie „arzătoare” cum este criza ucraineană. Numai că alternativa sunt embargouri „a la ruse” anunţate într-o vineri şi aplicate lunea următoare. Fără multă birocraţie şi fără mari dezbateri (cel puţin publice). Numai că indiferent cum sunt decise sancţiunile, rapid (ca în cazul fructelor şi legumelor din Republica Moldova, blocate de Rusia) sau lent-democratic, efectul lor nu este sigur. Cum a reacţionat până acum economia Rusă la sancţiunile impuse de comunitatea internaţională?
Eficienţa sancţiunilor este greu de stabilit pentru că acţionează pe termen mediu sau lung, și pentru că de multe ori, efectele sunt mai degrabă psihologice dar cu rezonanţă în economia reală.
Potrivit ultimului raport despre starea economiilor lumii al Fondului Monetar Internaţional, Rusia se află în pragul recesiunii. Din cauza sancţiunilor internaţionale, a costurilor directe şi indirecte pentru anexarea peninsulei Crimeea şi acum,din cauza catastrofei aeriene din estulUcrainei, în care lumea occidentală vede „mâna Rusiei”.
Fuga de capital s-a ridicat în primele şase luni ale anului la 75 de miliarde de dolari. Se adaugă o scădere masivă a investiţiilor, provocată de instabilitatea politică.
În ultimul trimestru al anului trecut, creşterea economică a fost zero, în primele trei luni ale anului, a scăzut şi mai mult.
În faţa acestor cifre, economiştii Kremlinului dar şi oligarhii fac front comun. „Actualele sancţiuni nu au nici un efect macroeconomic”, declara miercuri Andrei Bel„usov, unul din principalii consilieri economici ai Kremlinului, citat de agenţia Reuter.
„Părerea mea este că suntem la o creştere economică de un procent şi acolo vom rămâne până la sfârşitul anului” a mai declarat Belousov la o întâlnire cu jurnaliştii.
Mai interesantă a fost declaraţia ministrului comerţului, Denis Manturov care a declarat că actualele sancţiuni şi încercări de a izola Rusia nu se compară cu situaţia de izolare în care se afla ţara în perioada sovietică. „ ŞI am supravieţuit” a comentat Denis Manturov, „ ce se întâmplă astăzi, este un joc de copii” .
Declaraţiile au fost provocate de fostul ministru al finanţelor Alexei Kudrin, tot un apropiat al preşedintelui Putin dar şi critic al politicii Kremlinului.
Kudrin a criticat nu numai guvernul dar şi naţionalismul crescând al Kremlinului – o voce rară în Rusia de astăzi. Anexarea Crimeii este o greşeală , crede Kudrin, iar sancţiunile ar putea costa Rusia ca un procent din Produsul Intern Brut. „Produsul Intern Brut o să scadă câţiva ani la rând„ceea ce va duce la diminuarea câştigurilor şi a salariilor”, a declarat Kudrin citat de Reuter
La Washington, critica lui Alexei Kudrin este interpretată drept semnul clar că lumea din anturajul preşedintelui Vladimir Putin începe să fie îngrijorată.
