Noile sancţiuni pe care Uniunea Europeană a decis să le impună împotriva Rusiei pun în pericol cooperarea în domeniul securităţii, a avertizat astăzi Ministerul de Externe de la Moscova.
În cursul nopţii trecute, Uniunea Europeană a decis să includă noi nume de persoane şi firme pe lista celor sancţionaţi pentru rolul jucat în criza din estul Ucrainei, sau pentru sprijinul acordat separatiştilor pro-ruşi. Între aceste persoane se află și şefii serviciilor de informaţii ruse, Alexander Bortnikov (FSB) şi Mihail Fradkov (Serviciile de Informaţii Externe).
„Noile sancţiuni arată că Uniunea Europeană a renunţat la orice cooperare cu Rusia în domeniul securităţii internaţionale şi regionale, inclusiv lupta împotriva terorismului, a traficului de arme sau a proliferării armelor nucleare”, se mai spune în declaraţia Ministerului de Externe de la Moscova.
Printre persoanele puse acum pe lista celor care au interdicţie de a intra în ţările Uniunii Europene se mai numără preşedintele Ceceniei Ramzam Kadîrov şi liderul auto-proclamatei Republici de pe Doneţk, Pavel Gubarev.
Au fost puse la index şi noi instituţii între care nouă create sau preluat de separatiştii din estul Ucrainei. Şi portul Sevastopl din Crimeea trecut sub administraţia Rusiei odată cu anexarea nerecunoscută internaţional a peninsulei. În acest moment, pe lista de sancţiuni a Uniunii Europene se află în total 87 de persoane şi 20 de instituţii sau firme.
Ambasadorii europeni au discutat vineri şi despre sancţiuni economice, între care limitarea accesului băncilor ruseşti cu capital de stat la pieţele financiare europene. Pentru aceste măsuri însă au cerut Comisiei europene să elaboreze un cadru juridic pentru ca unele sancţiuni ar putea afecta acorduri deja semnate sau în derulare.
Se preconizează şi limitarea accesului Rusiei la tehnologie militară, la aşa numită tehnologie duală (cu utilizare militară şi civilă) şi la tehnologia din domeniul energetic. Fiecare domeniu în parte va afecta un alt partener european al Rusiei: Marea Britanie are puternice legături financiare, Germania în domeniul tehnologiei energetice, Franţa în domeniul tehnologiei militare. S-ar putea spune că în acest fel, efectele negative ale sancţiunilor asupra partenerilor europenei sunt împărţite de aceștia mai mult sau mai puţin egal.
