Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Rânduri imense şi călători nemulţumiţi la ieşirea din regiunea transnistreană. Cazul Iurie Coţofan, moloveanul care nu este lăsat să revină în satul său din stânga Nistrului. Şi… argumente pro şi contra acordului de asociere a Moldovei la Uniunea Europeană – opinii de experţi de la Chişinău şi Moscova.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute.
***
Senatul Statelor Unite a adoptat o rezoluție privind strângerea legăturilor cu Republica Moldova și sprijinirea integrității ei teritoriale. În documentul adoptat miercuri se recomandă printre altele sporirea cooperării moldo-americane în domeniul informațiilor, sprijin american mărit pentru societatea civilă și mass media independentă, schimburi culturale și cetățenești mai frecvente. Rezoluția cere, de asemenea, Uniunii Europene să continue sprijinul pentru integrarea europeană a Moldovei, iar Federației Ruse: să-și retragă trupele de pe teritoriul recunoscut internațional al Republicii Moldova, să se abțină de la presiuni economice și să înceteze sprijinirea mișcărilor separatiste din Republica Moldova.
Ambasadorul Uniunii Europene la Chisinau, Pirrka Tapiola, a declarat Europei Libere că UE îşi va deschide mai devreme, deja din 1 septembrie, piața pentru importurile în regim de liber schimb a fructelor şi legumelor moldovenești, drept răspuns la interdicțiile impuse pentru aceste produse de Federația Rusă. Ambasadorul a calificat drept regretabilă decizia Rusiei de a impune acest embargou, la doar câteva zile de la ratificarea în Parlamentul de la Chișinău a Acordului de Asociere şi de liber schimb, spunând că acțiuni de acest gen năruiesc încrederea Uniunii Europene în Rusia ca partener comercial.
Şi comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a declarat, citat de Mediafax, că Uniunea Europeană caută noi modalităţi de a sprijini producătorii din R. Moldova afectaţi de embargoul impus de Rusia pe importul de fructe. După o întâlnire cu comisarii europeni pentru Comerţ şi pentru Extindere, Cioloş a precizat că în acest moment Republica Moldova „trebuie să folosească la maxim contingentele de export pe care le are pe piaţa europeană şi să-şi diversifice pieţele de desfacere pentru aceste produse".
Tot în contextul embargoului rusesc, premierii Republicii Moldova și României au evaluat posibilitatea măririi livrărilor de fructe și legume moldovenești pe piața țării vecine. Potrivit agenţiei IPN, problema a fost discutată telefonic de Iurie Leancă și Victor Ponta. Ei au convenit ca, săptămâna aceasta, un grup de producători agricoli și exportatori de produse vegetale din Moldova să viziteze Bucureștiul pentru a stabili contacte cu comercianți din România.
Ministrul de interne al R. Moldova, Dorin Recean, a avertizat că în ultimul timp se remarcă o multiplicare și diversificare a provocărilor în Zona de Securitate de la Nistru. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Recean afirmă că aceste probleme ar putea fi rezolvate cu ajutorul Ucrainei şi al comunităţii internaţionale, care, speră ministrul de interne, îşi va intensifica presiunile.
Preşedintele Nicolae Timofti a pledat pentru deschiderea unui birou permanent NATO la Chişinău, argumentând că ar contribui „semnificativ la desfăşurarea programelor de cooperare bilaterală”. În cadrul întâlnirii de la Chişinău cu preşedintele Adunării Parlamentare NATO, Hugh Bayley, Nicolae Timofti şi-a exprimat îngrijorarea faţă de evoluţia situaţiei din Ucraina şi, relatează Moldpres, a declarat că mizează pe sprijinul NATO în vederea consolidării capacităţii de apărare şi asigurare a securităţii Republicii Moldova. Preşedintele Adunării Parlamentare NATO, Hugh Bayley, a arătat, pe de altă parte, că nu există incompatibilități între statutul de neutralitate al Republicii Moldova şi dezvoltarea unui parteneriat cu Alianţa Nord-Atlantică. „NATO respectă statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Autorităţile de la Chişinău urmează să stabilească nivelul de cooperare cu Alianţa. În ce ne priveşte, dorim să contribuim la consolidarea securităţii naţionale a Republicii Moldova”, a spus Hugh Bayley, citat de agenţia Moldpres.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat ţările NATO să nu îşi întărească poziţiile din apropiere de graniţele ţării sale. Într-un discurs la Consiliul de Securitate al Rusiei, Putin a spus că ţara sa trebuie să răspundă „în mod potrivit şi adecvat” la mişcările Alianţei Nord Atlantice şi a criticat din nou scutul defensiv din Europa, care, în opinia lui, „nu este altceva decât un sistem ofensiv”. Elemente ale scutului vor fi amplasate în România şi Polonia. Putin a recomandat, de asemenea, întărirea potenţialului de apărare al Rusiei „inclusiv în Crimeea şi Sevastopol, unde Rusia a construit sisteme defensive pornind de la zero”. Putin a criticat şi influenţa Occidentului în aşa numitele „revoluţii colorate”, spunând că ele nu vor avea însă succes în Rusia.
***
Europa Liberă: Autorităţile transnistrene au sporit controlul la punctele de trecere de la linia administrativă cu Moldova. Măsura, care include verificarea suplimentară a actelor de identitate şi a unităţilor de transport, a provocat rânduri imense la unele puncte de control. O situaţie care o repetă pe cea de anul trecut, tot în perioada concediilor de vară, dar care s-a produs la punctele de trecere transnistrene de la graniţa cu Ucraina. Lina Grâu rezumă relatarea corespondentei noastre în regiune Karina Maximova, care a vizitat punctele de trecere de la Bender, discutând şi cu unii dintre cei care au stat îndelung la rând:
„Serviciile lucrează bine, dar procedura e foarte greoaie. Ar putea fi, probabil, computerizată, aşa încât oamenii şi maşinile să treacă mai repede”.
După cum ne-au mărturisit mai mulţi şoferi care stăteau la rând, locuitorii Transnistriei au început să călătorească mai des în direcţia Chişinăului, deşi înainte preferau oraşul Odesa. Teritoriul Ucrainei nu mai este considerat acum lipsit de pericole.
Rânduri imense de maşini se formează şi la punctul de trecere Bender pe direcţia Anenii-Noi. În plus, autorităţile de la Bender au îngrădit cu blocuri de beton drumul de la Bender spre satul Varniţa, unde se află un alt punct de trecere. Un anunţ afişat pe aceste blocuri spune că drumul e în reparaţie.
La propunerea unui şofer, căruia în sfârşit i-a venit rândul la mica ferestruică a chioşcului de plastic, de a împărţi rândul în două – unul pentru cei cu aşa numita cetăţenie transnistreană şi altul pentru străini, funcționarul în uniformă a zâmbit şi i-a răspuns, arătând cu degetul spre portretul şefului administraţiei Evgheni Şevciuk aflat în spatele său: Iată lui, şi nu mie, spuneţi-i tot ce aveţi de spus. Eu sunt doar un executor.”
Între timp, pe o căldură de peste 30 de grade, oamenii, în maşini, uneori şi cu copii mici, sunt nevoiţi să stea în plus 30-60 de minute pentru a ieşi de pe teritoriul regiunii nerecunoscute.
„Eu aş fi lichidat şi această vamă, şi înregistrările. Nu ştiu, probabil cineva are nevoie de asta…”
În ciuda nemulţumirii oamenilor, se pare că nimeni deocamdată nu intenţionează să schimbe situaţia.
***
Europa Liberă: Administraţia locală din stânga Nistrului a interzis intrarea pe teritoriul regiunii cetăţeanului moldovean Iurie Coțofan pe motiv că ar fi depăşit termenul de şedere de 90 de zile. Experţii cu care a stat de vorbă corespondenta Europei Libere, Diana Răileanu, susţin că interdicţia reprezintă o încălcare a acordurilor dintre Chişinău şi Tiraspol privind libera circulaţie şi că ar fi o încercare de a obliga locuitorii satelor din Zona de Securitate să ceară cetăţenia nerecunoscută a regiunii transnistrene:
Luni, 21 iulie, Iurie Coţofan, cetăţean al Republicii Moldova, cu reşedinţa în satul Cocieri, localitate din stânga Nistrului, cu administraţie subordonată Chişinăului dar revendicată de structurile de la Tiraspol, nu a fost lăsat de grănicerii transnistreni să ajungă acasă. Motivul? Pentru că ar fi depăşit termenul de şedere de 90 de zile, impus de prevederile interne ale regiunii:
„De când au introdus ei aşa numita fişă de migraţie, eu o îndeplineam permanent, uneori şi de patru ori pe zi, pentru că am şi munci obşteşti, lucrez cu veteranii. Ieşind din Transnistria, am mers până la Ustia, când să intru înapoi, am cerut fişa de migraţie, am îndeplinit-o, i-am dat buletinul moldovenesc la care el (grănicerul transnistrean – n.a.) îmi spune că nu mă lasă să intru în ţară, deoarece am anul acesta 90 de zile trăite în Transnistria şi mă vor lăsa să intru în ţară peste alte 90 de zile. Nu mi se întâmplă aşa ceva pentru prima dată. Ba maşina mi-a fost arestată, eu am fost arestat, acum deja alte probleme îmi găsesc.”
În 2011, Iurie Coţofan alături de primarul de atunci al localităţii Corjova, au fost arestaţi de miliţienii transnistreni când consemnau aniversarea războiului de pe Nistru. Ambii au fost eliberaţi după câteva zile, în urma a ceea ce guvernul de la Chişinău a numit la acea vreme „presiunile şi eforturile” sale intense.
Printr-o coincidenţă, lui Iurie Coţofan nu i s-a permis să intre pe teritoriul localităților aflate sub controlul administraţiei de la Tiraspol chiar în ziua de 21 iulie, când s-au împlinit 22 de ani de la semnarea Acordului de încetare a focului la Nistru. Între altele, documentul, dublat de mai multe înţelegeri recente, prevede că Tiraspolul şi Chişinăul vor lua măsurile necesare pentru lichidarea „tuturor impedimentelor privind circulaţia liberă a persoanelor, bunurilor şi mărfurilor”. Prevederea, explică şeful Biroului pentru reintegrare de la Chişinău, George Balan, se regăseşte şi într-un document semnat în acest an între Chişinău şi Tiraspol:
„Este un act care chiar a fost semnat printre ultimele documente în formatul de negocieri „5+2” cu privire la libertatea circulaţiei, mă refer la documentul semnat în 27 februarie 2014, el se numeşte „O некоторых аспектах свободы передвижения населения”. În contextul eforturilor care le-a făcut Chişinăul, în particular prin eliminarea problemelor care se confruntau cetăţenii care deţin paşapoarte ucrainene sau ruseşti, dar locuiesc permanent în regiunea transnistreană, astfel de acţiuni la adresa cetăţenilor Republicii Moldova, şi barierele create în calea liberei circulații a acestora, nu pot trezi decât nemulţumirea, nedumerirea şi indignarea.”
Avocatul Asociaţiei „Promo-Lex”, Pavel Postică, care a făcut public cazul pe o reţea de socializare a declarat pentru Radio Europa Liberă că astfel administraţia din stânga Nistrului încearcă să oblige locuitorii din Zona de Securitate să ceară cetăţenia transnistreană pentru a scăpa de asemenea probleme. Pavel Postică susţine că s-au văzut constrânși să solicite paşapoarte transnistrene inclusiv localnicii din satele din Zona de Securitate care sunt împiedicați să-şi lucreze terenurile aflate peste şoseaua Dubăsari-Tiraspol:
„Sub lovitură sunt puşi locuitorii din Cocieri, Molovata şi Corjova care în mod normal locuiesc acolo, ei nu stau doar 90 de zile, ei stau 365 sau 366 de zile acolo şi, evident, sunt supuşi presiunilor. Multe persoane din aceste localităţi au renunţat la luptă şi au obţinut cetăţenia aşa-zisei „rmn”, numai să nu fie supuşi presiunilor, dar mai sunt încă persoane care nu au obţinut cetăţenia entității respective, din care cauză sunt presați şi sunt intimidați continuu.”
Datele prezentate de administraţia locală de la Tiraspol arată că pe parcursul anului trecut aproape o mie de persoane au solicitat paşapoarte transnistrene, dintre acestea 758 deţin cetăţenia Republicii Moldova. Reprezentanţi ai Biroului pentru reintegrare de la Chişinău afirmă că ar exista o aşa numită „listă neagră” întocmită de structurile din stânga Nistrului, în care se regăsesc un şir de persoane cărora le este interzis sau limitat accesul în regiune. Printre aceştia: parlamentari, membri ai Guvernului, angajaţii ministerului de interne şi, inclusiv, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
***
Problema cea mai complicată pentru Moldova în aceste zile este legată de embargoul impus de Rusia asupra produselor agricole moldoveneşti. Deşi această decizie a Moscovei părea demult timp probabilă, având în vedere declaraţiile făcute de importanţi lideri din Rusia faţă de semnarea de către Chişinău a Acordului de Asociere şi Liber Schimb cu Uniunea Europeană, fermierii moldoveni par să nu fi fost pregătiţi.
Ministrul moldovean al agriculturii, Vasile Bumacov, a declarat Europei Libere că paguba la care se poate aştepta Moldova ca urmare a extinderii embargoului rusesc ar putea fi de 150 de milioane de dolari. În consecinţă, guvernul de la Chişinău a anunţat măsuri de sprijin pentru fermieri şi a cerut Uniunii Europene ajutor.
Dinspre Bruxelles, comisarul pentru agricultură Dacian Cioloș a promis sprijin şi că s-ar putea ca Acordul de liber schimb să fie pus în aplicare ceva mai devreme decât fusese prevăzut – nu din octombrie, ci de la începutul lui septembrie. Statele Unite au anunţat şi ele că vor susţine în continuare agricultura moldovenească.
Amintim că embargoul rusesc la fructele şi conservele din Moldova a urmat celui impus anterior de Moscova la produsele finite din carne. Şi mai devreme, în septembrie anul trecut, Rusia a impus embargo pentru vinurile moldoveneşti. La rugămintea autorităţilor din Chişinău, Uniunea Europeană a eliminat cotele de import pentru vinul din Moldova.
În toiul restricţiilor ruseşti, - Rusia anunţând că intenţionează să le extindă asupra a 15 categorii de produse moldoveneşti – la Chişinău s-a aflat cunoscutul economist şi politolog de la Moscova Mihail Deliaghin. În cadrul unei prelegeri susţinute pe platforma clubului internaţional de media „Format A3”, el a supus unei critici dure Acordul de asociere a Moldovei cu Uniunea Europeană.
Mihail Deliaghin, directorul Institutului pentru problemele globalizării din Federația Rusă, susține că semnarea Acordului de Asociere cu UE înseamnă pierderea statalității Republicii Moldova, deoarece pârghiile de conducere – economice și, în consecință, și politice – vor fi în mâinile funcționarilor de la Bruxelles. În calitate de exemplu care ar confirma acest lucru el a adus normele fixate în document referitoare la producția vinicolă. Moldova va putea exporta pe piața europeană vin din doar două puncte geografice – Ciumai și Romanești, iar vinurile de calitate înaltă cum ar fi cele de la Purcari nu vor ajunge pe masa europenilor, la fel ca și alte băuturi alcoolice – divinurile, sau Buket Moldavii.
În același timp, afirmă Deliaghin, în Republica Moldova vor fi importate peste 70 de feluri de vinuri din Europa, care vor fi impozitate cu o taxă derizorie. În plus, spune expertul rus, Acordul stabilește un regulament unilateral de lucru pentru organele de control, care presupune accesul liber al funcționarilor europeni în Republica Moldova pentru controlul viitorului export în țările UE. Însă acest lucru nu este valabil și pe direcție inversă, zice Deliaghin. Europa nu este gata să ofere posibilitatea structurilor corespunzătoare ale Republicii Moldova să-i verifice exportul, afirmă expertul rus. Deliaghin este de părere că în consecință, va avea loc un comerț liber la scară mare cu mărfuri europene în Moldova, iar exportul țării va fi unul nesemnificativ, ceea ce va avea un efect distructiv asupra dezvoltării businessului local. Expertul rus operează și cu cifre:
Mihail Deliaghin: „Mărfurile moldovenești, chiar și în partide experimentale, vor putea să apară pe piața europeană nu mai devreme de doi-trei ani, și asta, doar din considerentul parcurgerii procedurilor birocratice. Acest lucru va însemnă o degradare definitivă a potențialului de export și de producție al țării. Există și aspectul financiar, pur bugetar. În prezent, taxa medie pentru importul în Republica Moldova constituie 4 la sută pentru mărfurile din UE. Când această taxă va fi anulată, Republica Moldova va pierde 90 milioane dolari pe an, sau cam 5 la sută din partea de venituri a Bugetului de stat. În prezent, exportul în CSI se face cu o taxă vamală de 0 la sută. Acum, în legătură cu semnarea Acordul de Asociere noi trebuie să introducem – Rusia, dar și alte state din CSI – aceeași taxă vamală pentru Moldova care este aplicată și pentru alte state din CSI. Asta, pentru a nu transforma Republica Moldova într-un cal troian pentru piața noastră. Acest lucru va însemna că taxa va crește considerabil – de la 0 la 9,6 la sută – și în consecință exportul mărfurilor moldovenești pe piața CSI se va reduce cu 60 la sută, ceea ce va aduce o pierdere economiei în valoare de minim 550 milioane dolari pe an. Acest lucru va avea un impact direct asupra întreprinderilor exportatoare, care au o cotă de două treimi în economia moldovenească”.
În opinia expertului rus, măsurile sanitare restrictive impuse de Rusia în raport cu produsele agricole moldovenești nu vor avea vreun impact asupra parteneriatului economic al Moldovei cu Belarus și Kazahstan, și asta, pentru că pe moment nu sunt complet definitivate mecanismele unitare pentru țările Uniunii Vamale. Există diferențe în interesele acestor țări și nu este foarte simplu să le armonizezi.
În ceea ce privește Transnistria, Deliaghin nu exclude posibilitatea apariției unui mecanism separat pentru întreprinderile transnistrene, doritoare să facă comerț fără taxe cu țările Comunității economice eurasiatice la care intenționează să adere, în viitorul nu foarte îndepărtat, Armenia, după care, nu este exclus, și Kârgâstanul. Dar, avertizează expertul rus, asemenea decizii nu pot fi rapide, deoarece statul rus, la fel ca multe altele, este mult prea birocratizat și acum, după evenimentele din Ucraina, se teme și de tufe.
Mihail Deliaghin: „Cred că, bineînțeles, ar trebui să fie examinat un mecanism separat de susținere a întreprinderilor acestei regiuni, cel puțin până în momentul în care autoritățile Transnistriei nu vor declara că și ele intră în asociere cu UE. Și, mai mult decât atât, eu cred că dacă anumite părți ale Republicii Moldova vor spune că nu doresc să se asocieze la UE, ci vor să meargă în Uniunea Vamală împreună cu Federația Rusă, atunci Moscova trebuie să țină cont de această dorință și să introducă în raport cu acestea un regim economic diferit de cel aplicat restului teritoriului Republicii Moldova. Un argument solid poate fi faptul că Acordul de Asociere al Moldovei cu UE de facto lichidează statalitatea moldovenească, cel puțin în plan economic. Deci, nu mai avem ce respecta, chiar și din punctul de vedere al dreptului internațional. Aici nu mai există suveranitate. Aceasta s-a terminat”.
Procesul de semnare a Acordului de Asociere cu UE este avantajos elitelor politice locale, consideră Mihail Deleaghin.
Mihail Deliaghin: „Iar cel mai important aspect este că deciziile economice întotdeauna sunt adoptate din considerente politice. Dacă oportunitatea politică coincide cu cea economică, atunci e fericirea cea mai mare! Pentru elitele unor țări mici integrarea cu UE înseamnă intrarea în elita europeană. Înseamnă posibilitatea de a conduce vreo gașcă europeană, de a trăi într-o țară luxoasă. Și aceasta este o motivație foarte puternică pentru membrii elitelor. Dacă pentru asta vor trebui să sacrifice trei milioane de oameni – să fie sănătoși, s-au descurcat cumva până acum, cumva-cumva majoritatea dintre ei vor trece și de asta, vor supraviețui ei, nimic grav. Oamenii care, după cum înțeleg eu, își exercită puterea într-un mod nu foarte democratic, pot avea o atitudine foarte relaxată în ceea ce privește responsabilitatea lor în fața cetățenilor”.
Acum, mai spune Mihail Deliaghin, a început o nouă epocă în relațiile dintre cele două țări: nu mai există politica integrațonistă a Rusiei imense în raport cu Moldova „cea modestă”. Asocierea la UE ar fi determinat „automat” condițiile de mai departe de acces a produselor moldovenești pe piețele rusești.
***
Europa Liberă: De unde vin speculaţiile cum că Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană va bloca dezvoltarea economică a Republicii Moldova? O întrebare adresată de corespondenta Europei Libere Lina Grâu expertului economic de la Chişinău Viorel Chivriga:
Viorel Chivriga: Astfel de speculații au drept scop stoparea sau deturnarea cursului european al Republicii Moldova și, de fapt, e o rea-voință a celor care speculează, a celor care vin cu falsuri, care vin cu mituri privitor la cea ce înseamnă Acordul de Asociere, la cea ce înseamnă viitorul Republicii Moldova. De fapt, Acordul de Asociere e o agendă, o agendă a țării care prevede modernizarea economică. Aici apar niște măsuri destul de concrete, măsuri de reformă în domeniile în care eram corigenți până acum. Aș putea să enumăr aceste domenii – domeniul competiției sau a concurenței unde ne măcinăm de mai mult timp dar nu avem rezultate, achizițiile publice, comerțul internațional, comerțul intern, măsurile sanitare, fitosanitare unde avem carențe foarte mari. Și, de fapt, cea ce prevede Acordul de Asociere, inclusiv Acordul de liber schimb sunt niște pași pe care trebuie să-i parcurgem rapid pentru a ajunge la o treaptă care prevede o Moldova modernă, o Moldova unde este înregistrată performanță practic în toate domeniile vieții economice, publice. Și, de fapt, e ultimul drum pe care și-l poate permite Republica Moldova. Avem deja o perioadă de circa 24 de ani unde ne-am bălăcit pe același loc, necontabilizând rezultate mari în cea ce facem.
Speculațiile de felul acesta apar și pe intern. Ele eu au și un scop foarte bine gândit unul camuflat, de a provoca unele tensiune în societate, și probabil cei care le fac urmăresc și unele rezultate pe care contravin intereselor Republicii Moldova la alegerile parlamentare din toamna anului curent. De fapt, aceste speculații constituie o încercare de stopa niște procese firești pentru țară.
Europa Liberă: Oficiali din Federația Rusă au declarat de mai multe ori că semnarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere va însemna pierderea Transnistriei. În condițiile în care și Ucraina a semnat și urmează să ratifice Acordul de Asociere cu UE, în ce măsură regiunea transnistreană, care va fi prinsă practic între două spații care și comercial, și politic, și economic vor fi orientate către UE, poate să rămână dependentă de Rusia? Credeți că există posibilitatea ca Transnistria să se reorienteze către UE?
Viorel Chivriga: Nu trebuie să uităm că în ultimii ani au loc niște schimbări în regiune și ele sunt de esență. Când vorbim despre comerțul internațional, raioanele din stânga Nistrului înregistrează deja exporturi cu mult mai mari în țările UE decât în perioada de după criza care a avut loc în regiune în 2006. Cei din Transnistria, utilizând pârghiile care le sunt date de Chișinău își majorează exporturile spre țări cum ar fi Polonia sau România. Nu trebuie să uităm că dependența aceste zone față de Federația Rusă este diminuată în prezent și,cel mai probabil, această dependență va fi diminuată și în continuare. Plus că Rusia este o țară care înregistrează deja grave probleme economice și o țară care va avea cu mult mai puține pârghii pentru a menține regiunea transnistreană în zona sa de influență. Pe de o parte este din cauza conflictului din Ucraina, pe de altă parte – din cauză limitării arealului de măsuri prin care această regiune poate să se mențină în zona de influență a Rusiei.
Subvențiile rusești sunt la ele acasă în Transnistria, dar, de fapt, Federația Rusă acum întâmpină probleme destul de mari din ordin economic. Cei din zona transnistreană întâmpină mari probleme în comerțul internațional, neavând posibilitatea de a tranzita Ucraina. Iar Acordul de Asociere, venind cu o șansă pentru ei, în același timp vine cu niște condiții foarte dure. Agenții economici din Transnistria au o perioadă de un an și jumătate pentru a se determina ce fac mai departe. Aici arealul de decizii este unul destul de limitat. Și eu sunt convins că, având în vedere realitățile, în această zonă, cu încetul, va reveni normalitatea.
Republica Moldova are o șansă unică de a-și face cea mai mare temă de acasă – de a reinstala ordinea în această regiune. Și acum are și un aliat – un aliat destul de puternic cum este Ucraina. Aici, eu cred că puterea de la Chișinău trebuie să vină cu o agendă foarte bine gândită și, pas cu pas, să preia inițiativa în jocul cu Rusia pentru această regiune.
Europa Liberă: Dle Chirviga, administrația de la Tiraspol a declarat de mai multe ori că nu va implementa Acordul de Asociere și că în acești un an și jumătate în care vor rămâne valabile vechile reguli de comerț vor depune eforturi pentru a reorienta comerțul către Federația Rusă. Tiraspolul chiar a declarat că există promisiuni de la Moscova să vor fi livrate comenzi de stat Transnistriei. Credeți că este fezabil acest obiectiv de reorientare a comerțului regiunii care merge în UE către piața Federației Ruse?
Viorel Chivriga: Eu cred că este puțin probabil. Dacă Moscova dorea foarte mult ca relațiile comerciale a unor întreprinderi din Transnistria cu Rusia să fie mai strânse, o făcea demult. Dar de fapt, ceea ce vedem noi acum în structura exporturilor din această regiune arată că există o reorientare foarte clară. Și va fi foarte complicat de a face lucrul acesta neavând tot instrumentarul necesar pentru a face comerț internațional. Ei au de tranzitat Ucraina și este imposibil să faci asta, atunci când nu ai aceeași ștampilă vamală a Republicii Moldova sau nu ai actele necesare pentru tranzit eliberate de instituțiile cu funcții și responsabilități în domeniul comercial de la Chișinău. Și cred că nici Ucraina nu este tentată ca cei din regiunea transnistreană să tranziteze teritoriul ei, în condițiile în care și Republica Moldova, și Ucraina întâmpină dificultăți destul de mari în raport cu instituțiile rusești, cum ar fi Rosselihoznadzor-ul, Rospotrebnadzor-ul, care deja au stopat exporturile de produse alimentare, agricole, în Federația Rusă.
Europa Liberă: Experți din Federația Rusă vorbesc despre faptul că Acordul de Asociere va însemna o pierdere a suveranității Republicii Moldova și delegarea acesteia către Bruxelles și că acest lucru ar însemna și o de facto pierdere a statalității Republicii Moldova.
Viorel Chivriga: Este un fals. Trebuie să privim puțin în urmă și să vedem că un traseu similar cu cel care îl parcurge Republica Moldova l-au parcurs mai multe state. Și de fapt eu nu văd o pierdere a unei părți a suveranității, ci văd mai mult o întărire a unor atribute pe care le are un stat independent, unul suveran, unul care se dezvoltă. Este un fals care este promovat inclusiv prin unele instituții, unele partide politice care au drept scop de a tensiona situația din Republica Moldova, de a induce în eroare oamenii care locuiesc în această țară și care au acum o șansă și o alegere care trebuie să și-o asume. Aceste mituri, aceste falsuri trebuie să fie contracarate. Trebuie să venim cu argumente tari ca să le combatem, să lucrăm foarte mult cu oamenii.
Europa Liberă: Ce mecanisme există de a convinge regiunea transnistreană, agenții economici de acolo, clasa politică, societatea să accepte dacă nu total, cel puțin parțial Acordul de Asociere și vectorul pro-european cel puțin al comerțului din regiune?
Viorel Chivriga: Este nevoie în primul rând de un dialog permanent cu cei din comunitatea de afaceri. Și nu numai – trebuie de discutat și cu populația de acolo. Este nevoie de o informare foarte bună pentru cei care nu cunosc ce înseamnă Acordul de Asociere. Și acest lucru nu se referă numai la ei, se referă și la o bună parte a populației Republicii Moldova de pe malul drept al Nistrului. Este nevoie de a disemina experiența pe care o acumulăm noi, experiența altor state și trebuie să venim cu rezultate concrete care să ne arată că de fapt există schimbări, schimbări spre bine. Și astfel de exemple eu cred că vor schimba într-o mare măsură viziunea oamenilor și, de fapt, oamenii sunt cei care pot schimba anume modul de a lua decizii a celor care conduc regiune. De fapt, și agenții economici au o putere incontestabilă. Trebuie să dispară frica, trebuie să apară niște rezultate foarte bune și niște oportunități care vor fi nu numai interesante pentru ei, dar care, fiind valorificate, ar crește din eficiența întreprinderilor din regiunea transnistreană.
Europa Liberă: În ceea ce privește relațiile dintre Republica Moldova și Federația Rusă după semnarea Acordului de Asociere, Moscova a declarat recent că interzice importul de fructe și legume pentru Republica Moldova, chiar s-a vorbit despre introducerea unor taxe de aproape 10 la sută, ceea ce va face necompetitive mărfurile moldovenești pe piața rusă. Moscova argumentează că aceasta este o măsură de protecție pentru piața sa împotriva mărfurilor care ar putea să vină din UE prin Republica Moldova pe piața rusă. Dvs. vedeți raționamente economice în această decizie, sau sunt totuși mai mult aspecte politice?
Viorel Chivriga: Nu văd niciun raționament economic și nu văd niciun pas motivat economic din partea Federației Ruse de prin 2005-2007, când au fost puse primele sancțiuni. Atunci au fost stopate exporturile de băuturi alcoolice din țară,de produse animaliere și de produse vegetale. De fapt, sunt niște măsuri care au un substrat politic – este foarte clar acest lucru.
Și aici nu poate să existe nicio temere pentru cei din Federația Rusă, pentru că Acordul de Asociere și Acordul de liber schimb înseamnă întărirea capacităților instituțiilor de control care monitorizează comerțul internațional al Republicii Moldova. Acest lucru înseamnă vamă modernă, vamă în care este stârpită corupția, în care este stârpită frauda, în care este stopată contrabanda. Asta înseamnă și întărirea capacităților unor instituțiilor foarte importante, cum este Agenția națională pentru siguranța alimentelor, cum este Biroul național de statistică. Și de fapt un control riguros poate fi executat de instituțiile din ambele state – dacă ar exista cooperare, dacă ar exista schimb de informații și dacă ar exista dorință.
Și dacă lucrul acesta nu este făcut, înseamnă că cineva este rău intenționat sau nu dorește o schimbare. Instituțiile rusești au tot instrumentarul pentru a verifica care este cantitatea produsă de bunuri în Republica Moldova și care cantitatea exportată în Federația Rusă. Este un lucru care arată că argumentele Rusiei de fapt nu sunt argumente, ci sunt încercări de a periclita relațiile dintre Federația Rusă și Republica Moldova.
Europa Liberă: opinia expertului economic de la Chişinău, Viorel Chivriga, consemnată de Lina Grău.
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
