Negociatori de la Chişinău vor merge la Moscova să discute despre posibilitatea reluării de către Rusia a importurilor de fructe, legume şi, poate, a vinurilor din Republica Moldova. Uneori, însă, socoteala de acasă e mai bună decât cea de la târg, aşa că agricultorii şi cei cărora le-au încredinţat interesele sunt în căutare de soluţii pentru a diminua pagubele embargoului impus de politicienii ruşi. O discuție pe această temă cu preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli, „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari.
Europa Liberă: Embargoul rusesc asupra fructelor şi legumelor rămâne în vigoare, rezultatele tentativelor Chişinăului de a negocia reacceptarea importurilor moldoveneşti sunt deocamdată vagi. Ce soluţii au în vedere producătorii agricoli şi organizaţiile care le reprezintă interesele pentru a diminua cel puţin pagubele?
Alexandru Slusari: „Este necesar să delimităm problema. Dacă analizăm posibilităţile reorientării fructelor noastre pe alte pieţe, acest lucru este posibil în anul viitor şi următorii ani. Noi acum însă încercăm să identificăm soluţii pentru a redirecţiona o bună parte din produse, preponderent merele, în România.
Iată mâine o delegaţie mare se duce la Bucureşti să negocieze cu reţelele de supermarketuri, întreprinderi de procesare. Discutăm şi cu Ucraina. Avem o ofertă şi din Egipt, dar este problema unei taxe vamale de 20 procente din import şi sperăm că cu sprijinul Ministerului Agricultorii vom soluţiona şi această problemă. Deci, de unde putem, de unde nu putem, încercăm cumva să ne descurcăm.
Însă este necesar de menţionat că fără soluţionarea problemei imediate pentru toamna curentăm, noi riscăm să pierdem mai mulţi fermieri. Acum sarcina primordială ţine de identificarea unor surse de
Este necesar acum să luptăm pentru veniturile fiecărui fermier...
compensare a pierderilor care să fie alocate în toamna curentă, astfel încât să compensăm pierderile producătorilor de fructe şi legume pentru toamna aceasta. Este necesar acum să luptăm pentru veniturile fiecărui fermier. Desigur că într-un an-doi vor fi găsite soluţii pentru reorientarea exporturilor, dar la moment, iată acum, în septembrie-octombrie, este imposibil de efectuat imediat. De aceea eforturilor noastre, împreună cu eforturile autorităţilor sunt direcţionate în primul rând pentru identificarea acestor surse de compensare.”
Europa Liberă: Embargoul era aproape garantat, au fost suficiente avertismente, deci era mai mult decât previzibil. Ce măsuri s-au luat din timp ca pagubele să fie reduse? Că doar recolta nu a venit total pe neaşteptate?
Alexandru Slusari: „Deşi nu neg insuficienţa eforturilor din partea producătorilor agricoli, totuşi vreau să menţionez că partea majoră a vinei o poartă autorităţile statale. Dat fiind faptul că noi, cu părere de rău, din 2004, când a fost anunţat parcursul european încă de guvernarea precedentă, era clar că agricultura este cea mai vulnerabilă ramură din punctul de vedere al concurenţei cu agricultura din Europa, care este subvenţionată net superior comparativ cu agricultura din Republica Moldova. Nu a fost luat în calcul factor factorul rus. Era evident că mai devreme sau mai târziu trebuia dă ne confruntăm cu acest şantaj economic.
Cu părere de rău toată această perioadă, din 2004 încoace, noi am avut o politică incoerentă, fragmentară, mai puţin eficientă în domeniul agricol, nu au fost alocate surse suficiente pentru a moderniza sectorul agrar. Când vorbim de reorientare pe alte pieţe, trebuie să înţelegem că în UE ca să exportăm e nevoie de alte standarde de comercializare. Nu de calitate, pentru că cu calitatea noi stăm nu aşa de rău, dar anume standardele de comercializare: uniformizarea fructului, calibrarea, sortarea, ambalarea, împachetarea. Dar noi avem la moment doar 15 linii de sortare în toată republica şi o jumătate din ele vor fi date în exploatare anul curent.”
Europa Liberă: Conform unui comunicat de presă al guvernului, Comisarul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a anunțat autoritățile din Moldova că Bruxelles-ul va dubla aşa-numitele contingente de export sau plafoanele cantitative ale produselor din Moldova începând cu data de 1 august în cadrul Acordului de Comerț Liber. Inițial, dublarea ratelor trebuia să aibă loc la 1 octombrie, însă Uniunea Europeană a făcut o excepție în contextual embargoului rusesc asupra produselor agricole din Moldova. Cum, ca să exemplificăm, la modul practic poate să se bucure un producător agricol concret de acest lucru?
Alexandru Slusari: „Este un gest prietenesc din partea UE, lucru important, dar totuşi importanţa acestui gest noi o vom simţi mai târziu, începând cu anul 2015 probabil. Deşi noi vom încerca să valorificăm la maximum această oportunitate şi anul curent: joi se deplasează o delegaţie a producătorilor de fructe cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii la Bucureşti şi vom analiza posibilitatea exporturilor.
Se evidenţiază că piaţa României va fi piaţa principală de alternativă probabil că pentru această toamnă, însă repet: România este membru al UE, în România consumatorul, poate nu în aşa măsură ca în alte ţări europene, dar oricum, este deja deprins cu alte standarde de comercializare a fructelor. În supermarketuri la fel se cer livrări continue, ambalare europeană, măr uniform sortat şi în acest sens, chiar şi cu acest gest prietenesc, pentru o bună parte din producătorii agricoli, eu aş spune pentru majoritatea producătorilor de fructe, va fi foarte dificil să livreze marfa în conformitate cu standardele UE, inclusiv şi a României.”
Europa Liberă: Sugeraţi că aceste cote nu vor fi acoperite?
Alexandru Slusari: „Aceste dublări de cote sunt un pas înainte, un lucru bun, noi vom încerca să valorificăm, la maximum această oportunitate chiar şi în situaţia în care ne aflăm, dar repet, noi putem să soluţionăm o parte din probleme, şi partea nu cea mai mare. Rămâne întrebarea cu mai mulţi producători de fructe care evident că nu vor fi în stare în septembrie-octombrie să se reorienteze pe piaţa UE, inclusiv a României, şi este necesar să ne gândim cum să-i ajutăm, să-i sprijinim astfel încât să nu-i pierdem pe viitor. ”
Europa Liberă: Se relatează că „UniAgroProtect” a cerut instituţiilor statului sprijin pentru realizarea unui Program naţional de dezvoltare a cooperativelor de procesare a fructelor. De ce este nevoie de aceste cooperative şi ce şanse este să le avem – se pare că nici în România agricultorii încă nu se cooperează foarte uşor?
Alexandru Slusari: „Noi trebuie să înţelegem că fără cooperare nu avem şanse în general, indiferent de piaţa estică sau piaţă vestică. Cooperarea este viitorul agriculturii şi acest lucru demult a fost înţeles în UE. Proiectul la care vă referiţi nu ţine desigur de perspectiva 2014, ci de anii următori. Şi acest proiect denotă problema veche din relaţiile dintre producătorii de fructe şi procesatori.
Cred că problema acum s-a acutizat în condiţiile în care întreprinderile de procesare propun nişte preţuri de trei ori mai ieftin decât preţul de cost şi în asemenea condiţii producătorii de fructe ţintesc să organizeze un grup de întreprinderi care vor încerca să construiască o fabrică de conserve proprie. Astfel încât să fie micşorată această dependenţă a producătorilor agricoli de întreprinderile de procesare, care cu părere de rău aparţin unui grup mai restrâns de oameni şi în acest sens această practică este foarte mult răspândită în UE, în SUA, când o bună parte din întreprinderile de procesare aparţine producătorilor de fructe şi în aşa mod e posibil de reglementat şi politica de preţuri, şi politica de achiziţii.”
Europa Liberă: Sunt agricultorii în acest context mai eurospectici decât erau înainte, aşa cum se poate crede cu aceste proteste ale producătorilor agricoli din nord, inspiraţi de politicieni de stânga?
Alexandru Slusari: „Scepticismul a fost în general caracteristic mai multor ţări, inclusiv din Europa de Est. Acest lucru este determinat de teama că cu subvenţiile noastre, noi nu o să putem niciodată concura cu producătorii agricoli europeni unde subvenţiile sunt mai mari de 10-12 ori ca la noi. Însă organizaţiile noastre de fermieri, în linii mari, având aceste discuţii pe alocuri dificile pe interior, oricum sprijină şi vor sprijini cursul european, dar fiind faptul că este unica cale de a face modernizarea rapidă, folosind fondurile europene care sunt mult mai bune, mai semnificative în comparaţie cu ţările CSI, inclusiv Rusia. Şi în acest sens viziunile noastre nu s-au schimbat.
Desigur că în această situaţie dificilă au apărut mai mulţi politicieni, manipulatori care încearcă să folosească situaţia dificilă care este acum la agricultori. În loc să găsească, să identifice soluţii imediate pentru a rezolva problemele economice ale fermierilor desigur că e mai uşor de luat megafonul şi de strigat că toate problemele vor fi soluţionate în Uniunea Vamală. Noi nu credem că este corect. Deşi este foarte dificil acum, în linii mari agricultorii au sprijinit şi vor sprijini vectorul european. Şi sperăm că acum şi UE va pune umărul să trecem această perioadă dificilă. Dacă trecem peste asta, eu cred că vectorul european al fermierilor va rămâne ireversibil.”
