Premierul Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a semnat o dispoziţie care prevede introducerea taxelor vamale pentru un şir de mărfuri moldoveneşti între care vinul, carnea, legumele sau articolele de mobilă. Astfel, pentru aceste categorii de produse nu va mai fi aplicată taxa zero ca până acum. Potrivit documentului, la cel puţin 20 de categorii de mărfuri din Republica Moldova ar urma să se aplice acelaşi regim vamal ca şi pentru ţări precum România, Polonia, China sau Germania. Despre consecinţele acestei decizii discutăm în această dimineaţă cu expertul asociat din cadrul Centrului analitic independent Expert-Grup, Dionis Cenuşă.
Europa Liberă: Dle Cenuşa, în urmă cu două săptămâni discutam despre un proiect care viza introducerea taxelor vamale pentru un şir de mărfuri moldoveneşti. Astăzi, pe lângă embargoul impus de Federaţia Rusă fructelor şi conservelor moldoveneşti, aflăm că în cazul anumitor produse nu va mai fi aplicată taxa vamală zero, ca până acum. În perspectivă îndelungată, ce prejudiciu poate aduce producătorilor moldoveni această decizie?
Dionis Cenuşă: „Cu siguranţă această măsură va afecta comerţul Republicii Moldova cu Federaţia Rusă. Vom fi în continuă scădere a exporturilor pe piaţa rusească pentru că pe lângă măsurile non-tarifare pe care le-aţi menţionat şi care vizează carnea, vinurile şi alte produse care au nimerit sub embargo, acum ne confruntăm şi cu măsuri de ordin tarifar, mai bine spus, cu anularea taxei zero pentru produsele pe care le exportăm şi acestea se referă inclusiv la un grup de produse industriale, cum ar fi articolele de mobilă. Principalul efect va fi, bineînţeles, diminuarea exporturilor şi afectarea relaţiilor comerciale cu Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Într-un articol la temă, jurnalistul Ion Preaşca de la „Adevărul” observa că, totuşi, faţă de varianta iniţială documentul aprobat în seara zilei de ieri conţine şi două excepţii. Astfel, se specifică că taxele vamale nu vor fi aplicate contra nucilor conservate prin fierbere în sirop de zahăr, dar şi a mustului de struguri. Cum va explicati aceste excepţii?
Dionis Cenuşă: „Aceste excepţii pot fi legate de un aspect speculativ. De exemplu, de posibilitatea aplicării ulterioare a unor măsuri non-tarifare, cum ar fi invocarea unor motive că aceste produse nu corespund cerinţelor de calitate ca în cazul altor mărfuri, în care s-ar fi depistat unele organisme de carantină, fie necorespunderea acestora cu normele de calitate, motive invocate de Rosselihoznadzor şi Rosspotrebnadzor. În viitor, e posibil să ne confruntăm cu măsuri de ordin non-tarifar aplicate de Federaţia Rusă, care vor viza aceste două tipuri de produse ce nu se regăsesc în varianta finală a documentului adoptat de Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Rusia spune că introducerea taxelor ar fi devenit necesară pentru că Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere la UE, ceea ce ar fi o ameninţare pentru piaţa rusă. Cât de motivată, din punctul Dvs de vedere, este această temere?
Dionis Cenuşă: „Există art. 18 din Acordul privind comerţul liber în cadrul CSI, care spune foarte clar, în punctul 1, că părţile semnatare au posibilitatea şi au dreptul să semneze alte Acordului de liber schimb cu alte entităţi, cu alte ţări. De asemenea, pe lângă acest articol există şi anexa nr 6 în care se spune că pot exista abateri de la punctul întâi al art. 18 în cazul în care există riscuri privind prejudicierea industriei altor ţări semnatare a Acordului de Liber Schimb în cadrul CSI.
Din perspectiva mea şi dacă, iarăşi, urmărim datele statistice, nu există niciun fel de argument justificat că exportul din Republica Moldova ar putea cauza prejudicii industriei Federaţiei Ruse. Doar că în aceeaşi anexă nr 6, există o prevedere care spune că se poate face o abatere, deci, se pot anula taxele zero în cazul în care există riscuri, ceea ce înseamnă că autorităţile ruse pot interpreta foarte uşor acest punct.
Autorităţile ruse au mers spre o măsură radicală pentru că au considerat că exporturile din Republica Moldova ar putea în viitor să creeze anumite riscuri şi, respectiv, au folosit această clauză vagă pentru a motiva introducerea taxelor pentru produsele moldoveneşti.”
Europa Liberă: În lipsa unor dovezi clare, din câte înţeleg...
Dionis Cenuşă: „... şi din dorinţa de a interpreta în favoarea sa anexa nr 6 la Acordul privind Liberul Schimb în cadrul CSI.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, ambele ţări face parte din Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Ar fi o soluţie adresarea la OMC şi în cât timp poate fi examinată o plângere?
Dionis Cenuşă: „Dacă e să urmărim evenimentele antent şi, inclusiv, documentul Acordului privind liberul schimb în cadrul CSI, atunci autorităţile nu au posibilitatea să invoce şi să apeleze la OMC, deoarece, iarăşi, cum am spus anterior, anexa nr 6 la Acordul privind liberul schimb permite autorităţilor ruse să interpeteze în aşa fel Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, încât să poată anula taxele zero.
Ceea ce ne permite Organizaţia Mondială a Comerţului e să ne adresăm în cazul măsurilor non-tarifare, cum ar fi, de exemplu, aplicarea restricţiilor pentru produsele agroalimentare şi conservele moldoveneşti. În acest caz, da, putem să ne adresăm la arbitrajul acestei organizaţii internaţionale, avem argumente şi putem să ne adresăm. În cazul anulării taxelor zero, din păcate, autorităţile au semnat un Acord de liber schimb în cadrul CSI care permite Federaţiei Ruse să aibă asemenea abordări şi care sunt în detrimentul producătorilor moldoveni.”
Europa Liberă: Comisia Europeana a decis să dubleze cotele de export fără taxe vamale pe piaţa europeana pentru mere, prune si struguri de masa din Republica Moldova. În ce măsură această propunere e un colac de salvare pentru Republica Moldova în condiţiile în care până acum nu s-a reuşit acoperirea cotelor de export?
Dionis Cenuşă: „Desigur, sunt beneficii clare, dar pe termen mediu şi lung. În mod imediat aceste facilităţi nu permit reorientarea exporturilor moldoveneşti de pe piaţa rusă pe cea europeană. Există regulamente tehnice europene pe care Republica Moldova urmează să le adopte sau le-a adoptat, dar care urmează să fie implementate, ceea ce presupune inclusiv costuri în procesul de producţie, costuri care trebuie să şi le asume producătorii.
De asemenea, există probleme privind standardele de ambalare, standardele de echitare pe care, iarăşi, trebuie să şi le asume ca şi costuri producătorii moldoveni. Adică, pe viitor, bineînţeles că liberalizarea pieţei europene pentru produse moldoveneşti crează toate perspectivele pentru ca Republica Moldova să-şi diverisifice pieţele externe şi să minimalizeze la maxim impactul negativ al unor restricţii noi din partea autorităţilor ruse.”
Europa Liberă: Se pare că autorităţilor şi producătorilor locali nu le rămâne altceva de făcut decât să se dezvolte într-un an cât alţii s-au dezvoltat în şapte. Mulţumim pentru interviu.
