Crucișătorul american USS „Vella Gulf” are la bord un echipaj format din circa 400 de oameni, din care 30 sunt ofițeri. Are șase tipuri de lansatoare de rachete, 9800 de tone și după anexarea Crimeei de către Rusia, a poposit de mai multe ori în Marea Neagră, alături de alte nave militare americane și franceze. USS „Vella Gulf” este prezent în zonă pentru „a asigura securitatea și stabilitatea regiunii”, potrivit Comandamentului Flotei a VI-a americane.
Nava de război a Statelor Unite a străbătut Strâmtorile Bosfor și Dardanele, la doar o săptămână după ce Vladimir Putin a declarat că una dintre principalelel priorități ale Rusiei este întărirea capacităților Flotei din Marea Neagră. Una dintre cele două nave Mistral, înzestrate cu tehnologie NATO, pe care Franța s-a angajat să le vândă Rusiei, va ajunge tot în Marea Neagră, completând în acest fel peisajul din Sevastopol, unde cu mai bine de 300 de ani, Grigori Potemkin, favoritul Ecaterinei cea Mare, a pus pe picioare prima flotă rusească.
Și atunci și acum, această flotă a fost gândită să domine spațiul pontic, să apere pozițiile Rusiei și să extindă influența Moscovei când se ivește ocazia. Menirea navelor de război trimise de Statele Unite în Marea Neagră se definește, însă, în opoziție cu această tradiție. Potrivit comunicatului de presă al marinei americane „misiunea crucișătorului USS „Vella Gulf” este de a îmbunătăți cooperarea operațională pentru îndeplinirea unor obiective comune” și pentru „a demonstra angajamentul Statelor Unite privind întărirea securității colective a aliaților NATO și a partenerilor din regiune”, se mai arată în comunicatul marinei americane.
În Marea Neagră, Rusia face un tandem cu Turcia, țară dependentă de gazul rusesc și care a depășit din cauza nevoilor enegetice rivalitățile istorice și chiar diferențele date de faptul că este țară NATO. Dincolo de criticile moi ale Ankarei legate de anexarea Crimeei, Turcia a jucat în ultimii zece ani în momente cruciale de partea Rusiei. În 2008, de pildă, în timpul Războiului ruso-georgian de cinci zile, Ankara a blocat intrarea în Marea Neagră a două nave-spital americane, care se pregătiseră să ducă ajutor umanitar în Georgia. Rolul de paznic al strâmtorilor pe care îl are Turcia în baza Convenției de la Montreaux 1936 o lasă să fie conducătoarea jocului în Marea Neagră.
Rusia este destul de deranjată de deciziile din acest an prin care Ankara le-a permis navelor militare americane să treacă de Bosfor si Dardanele. Uniii experți apropiați de Kremlin vorbesc despre un „joc al nervilor” și despre o „presiune agresivă” asupra Moscovei prin aceste manevre prin care americanii încearcă să demonstreze că Marea Neagră nu este doar un „lac rusesc”.
