Secretarul general al Aliantei Nord Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, se afla la Kiev, iar vizita sa survine după ce, in zilele trecute, mai multe tari NATO – Statele Unite si Polonia – au exprimat ingrijorari sporite in legatura cu desfasurarea unor impresionante exercitii militare rusesti la granita cu Ucraina. Mai mult, premierul Poloniei si oficialitati NATO, sub conditia anonimatului, isi exprimau temerea că Rusia ar putea sa foloseasca pretexul unei interventii umanitare pentru o invazie in Ucraina. O relatare despre ultimele evoluții în Ucraina.
Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen a reiterat astăzi la Kiev sprijinul alianței pentru Ucraina în fața a ceea ce a numit „agresiunea rusă”: „NATO […] este gata să sprijine Ucraina cu consilieri și alte forme de asistență”, a spus Rasmussen, îndemnând Rusia să „urmeze calea păcii” și să-și retragă trupele de la granița cu Ucraina. El a avertizat Moscova să nu folosească „pretextul unei misiuni de menținere a păcii” pentru a „merge la război”.
Rasmussen a mai spus că „libertatea și viitorul Ucrainei” sunt „atacate” și că Rusia, în loc să contribuie la detensionarea situației din estul Ucrainei, continuă să destabilizeze țara vecină, furnizând separatiștilor asistență „tot mai mare și mai sofisticată”.
Potrivit unui comunicat de presă al guvernului ucrainean, Rasmussen a discutat cu liderii de la Kiev planuri de intensificare a cooperării dintre Ucraina și Alianța Nord-Atlantică. „Discuțiile s-au referit […] la suplimentarea contribuției NATO la întărirea capacității de apărare a Ucrainei prin furnizarea de contribuție financiară și tehnică, de sisteme de management și comunicații, protecție cibernetică și mijloace de integrarea socială a veteranilor”, se spune în comunicatul ucrainean.
AP a relatat din estul Ucrainei că bombardamentele intense din orașul Donețk au lovit clădiri rezidențiale și un spital, omorând – potrivit datelor guvernamentale - cel puțin patru oameni și rănind alți zece. Atacul de dimineață a urmat unei nopți de confruntări într-un alt cartier în cadrul unei confruntări care pare să se apropie pe zi ce trece de centrul orașului. Oficiul primarului a spus într-un anunț pe Internet că în cursul nopții au fost uciși trei oameni, alți cinci au fost răniți, iar mai multe blocuri de locuințe au fost distruse. AP notează că guvernul ucrainean neagă de obicei că ar folosi artileria împotriva separatiștilor aflați în zone rezidențiale, dar „în fața dovezilor tot mai numeroase că lucrurile nu stau așa, aceste asigurări sunt tot mai greu de crezut”.
La 35 km de Donețk, în orașul Horlivka, controlat de rebeli, au fost omorâți cinci oameni, iar zece au fost răniți de explozia produsă într-o stație de autobuz în timpul unui bombardament.
Violențe s-au înregistrat la Kiev, când autoritățile locale au încercat să îndepărteze rămășițele taberei de corturi ridicate de protestatarii de pe „Maidan” în vremea demonstrațiilor-maraton din iarnă. În scene care aminteau de confruntările de atunci, soldate cu alungarea președintelui Viktor Ianukovici, cetățeni furioși au incendiat din nou anvelope în fața unui batalion de voluntari care participau la operațiunea de curățire. Până la urmă mai multe baricade au fost înlăturate, dar nu toate corturile au dispărut din piață. Iar după-amiază, agenția Interfax relata că unii din obișnuiții „Maidanului” au început să refacă baricadele distruse.
Agențiile de știri rusești au informat că autoritățile Ucrainei au interzis emisiunile televiziunii rusești RBC TV, singurul canal non-stop rusesc cu știri economice. Potrivit Itar-Tass, este a cincea televiziune rusească scoasă din eter în Ucraina. Consiliul Audiovizualului de la Kiev a spus că emisiunile televiziunii interzise nu respectă standardele editoriale europene și ucrainene. Kievul interzisese luna trecută RTR-Planeta, NTV Mir, Rossyia 24 și TV Center Internațional. Dar agenția germană de știri DPA scrie că numărul total al televiziunilor rusești interzise în Ucraina este de cel puțin zece. Aceeași agenție notează că autoritățile ucrainene au interzis două filme clasice rusești, inclusiv „Garda Albă”, bazat pe romanul scriitorului Mihail Bulgakov, născut în Ucraina.
