O a treia chestiune, care ar putea influența votul în 2014 ar fi intrarea în recesiune a României. De altfel pentru ca populația să nu simtă efectele scăderii economice și ale creșterii prețurilor la gaz și curent electric, guvernul de la București a devansat datele alegerilor prezidențiale cu o lună.
Subiectele economice nu sunt în mod tradițional, teme care să tranșeze alegerile nici în România, nici în alte țări. Cu toate acestea atunci când economia afectează în mod direct viața alegătorilor, lucrurile se pot schimba. În campania pentru alegerile prezidențiale din 2009, Traian Băsescu a câștigat, totuși, la limită deși nu a recunoscut iminența crizei economice, care în 2010 a dus la tăierea salariilor bugetarilor cu 25 la sută. Efectul prelungit al acestei măsuri a făcut, însă, ca PDL care a guvernat în perioada crizei să piardă alegerile în 2012 obținând un scor de doar 15 procente, față de cele peste 30 pe care le luase în 2008.
Creșterile prețurilor, inclusiv la pâine, după cum au anunțat deja reprezentanții Asocițaiei Române a Comercianților de Produse Agricole, din cauza impunerii accizei suplimentare la carburant, ar putea deasemenea să-i descurajeze pe susținătorii premierului socialist Victor Ponta, favorit în cursa pentru fotoliul prezidențial. Deocamdată, însă, temele economice nu sunt în prim plan chiar dacă președintele Traian Băsescu a criticat guvernul pentru multitudinea de taxe noi, care în opinia sa sunt responsabile pentru reintrarea țării în recesiunea.
Paradoxal, președintele este împotriva reducerii CAS: contribuția pentru asigurările sociale, adică cele referitoare la pensii. Angajatorii contribuie în acest moment cu 20 până la 30 la sută din veniturile fiecărui salariat. Guvernul a propus deja o scădere cu 5 la sută a acestei taxe, dar președintele Băsescu a retrimis legea în Parlament avertizând că aplicarea ei ar putea duce la creștere deficitului fondului de pensii de la 12 la 18 miliarde de lei. Președintele crede că e o măsură bună, dar inoportună în acest moment în care guvernul nu a găsit banii necesari pentru a susține această scădere a contribuțiilor sociale, pe care investitorii și-o doresc. PDL și PNL, principalele partide de opoziție au susținut la rândul lor necesitatea scăderii CAS, dar Traian Băsescu le-a acuzat de pactizare cu guvernul.
Această măsură este așteptată de mediul de afaceri, nemulțumit de creșterea salariului minim, de noile accize și taxe și nerăbdător să vadă relaxarea economică promisă de guvern. Subiectul este însă destul de tehnic pentru a avea impact electoral, la fel ca și strategia trecerii la euro.
Traian Băsescu spunea că înlocuirea leului cu euro este următoarea țintă a României, dar termenul de îndeplinere a acestui obiectiv s-a tot amânat. În primul rând din cauza crizei economice și a faptului că România nu îndeplinește toate condițiile tehnice ale Tratatului de la Maastricht, adică să aibă timp de doi ani consecutiv un deficit bugetar mai mic de 3 la sută, un grad de îndatorare sub 60 la sută din Produsul Intern Brut și o fluctuație a monedei naționale în raport cu euro de cel mult 15 la sută.
Termenul inițial al trecerii României la moneda euro era 2015, dar guvernatorul Băncii Naționale a spus încă din 2012 că această dată nu mai este realistă. Premierul Victor Ponta a vorbit recent despre 2019 ca despre o țintă realistă, dar în țară nu există o dezbatere serioasă despre efectele pozitive și negative ale aderării României la zona euro. Liberalii de pildă ar vrea o temporizare, în vreme ce socialiștii par să preia din mers strategia lui Traian Băsescu, dar fără măsurile economice care să ducă la îndeplinirea criteriilor de la Maastricht.
