Linkuri accesibilitate

Niciodată Republica Moldova nu și-a manifestat cu mai multă hotărâre și claritate independența ca în 2014 (Nicolae Negru / Ziarul Național)


Merkel la Kiev: O nouă politică germană pentru Est (Politicon.md)

Ce mai înseamnă azi independența? – este întrebarea la care încearcă să răspundă astăzi mai multe analize, una semnată de Vasile Gârneţ în „Ziarul Naţional”. Autorul porneşte de la ideea că în 23 de ani de independenţă, acum ar fi momentul în care moldovenii ar avea mai mult ca niciodată sentimentul că sunt locuitorii unei colonii sovietice. Sentimentul vine din paralela cu situaţia din ţara vecină – Ucraina, care creează nesiguranţă şi exasperare în Republica Moldova. Analizând în continuare motivele din care s-a ajuns aici, comentatorul avansează următoarea idee: marea problemă a Moldovei „independente” este că nu a reușit în cei 23 de ani de la implozia Uniunii Sovietice să cimenteze o societate în jurul unui proiect existențial. Asta s-ar fi întâmplat pentru că, crede Vasile Gârneţ, independența le-a venit moldovenilor ca un „cadou al destinului”, pe care nu l-ar fi interiorizat, nu l-ar fi asimilat ca stare mentală. Drept urmare, intelectualii care au făurit-o au fost marginalizaţi, iar vechea nomenclatură a pus mâna, cu tupeu, pe frâiele puterii.

Autorul mai crede că lupta pentru independență este încă o luptă de viitor şi ea nu ar trebui să se rezume la arătarea cu degetul spre Rusia, ca inamic. Ceea ce subminează azi în primul rând independenţa Republicii Moldova ar fi, în opinia sa, slăbiciunile interne ale statului și societății moldovenești, cum e corupția generalizată, justiția anexată diverselor grupuri de interese, conservatorismul și rezistența la reforme, lipsa spiritului civic, deci astea ar fi lucrurile la care ar avea moldovenii de muncit pentru a deveni cu adevătrat liberi.

Un alt comentariu din „Ziarul Naţional” exprimă, sub semnătura lui Nicolae Negru, viziunea celor pe care Vasile Gârneţ îi trece în tabăra „optimiştilor”: niciodată Republica Moldova nu și-a manifestat cu mai multă hotărâre și claritate independența ca în 2014. Acest gen de impresii se bazează pe faptul că, în pofida oricăror amenințări directe din partea Rusiei, Chişinăul a luat curajoasa decizie să se asocieze la UE, şi nu la Uniunea Economică Eurasiatică care ar fi venit şi cu prețuri mai mici la gazele natural. Pentru viitor, esenţială ar fi o nouă soluţie de securitate, în viziunea lui Nicolae Negru. Independența în condițiile unei securități iluzorii e la fel de iluzorie, crede el. Perspectiva cea mai bună ar fi ca Moldova să se uite serios spre NATO. “Da, Congresul SUA este pe cale de a ne oferi, alături de Ucraina și Georgia, statutul de aliat non-membru al NATO, în cadrul legii „Russian Agression Prevention Act””, explică autorul. „ntențiile altora, însă, de a sări în apărarea Republicii Moldova nu pot înlocui determinarea ţării însăşi de a se apăra. Securitatea nu ne poate cădea din cer, ca o „pară mălăiață în gura lui Nătăfleață”. Ar fi timpul să începem a privi spre NATO fără „ochelarii” moșteniți de la propaganda sovietică. Dacă, firește, ținem la independența Republicii Moldova.”

„Merkel la Kiev: O nouă politică germană pentru Est” este titlul unei analize publicate, sub semnătura lui Matei Dobrovie, pe site-ul Politicon.md. În viziunea autorului, recenta vizită a Cancelarului german Angela Merkel din Ucraina a dat semnalul că relația „business as usual” nu mai funcționează. Germania ar fi dispusă acum, crede analistul, să-și asume pierderi economice și nu va mai privi spre Europa de Est doar prin prisma relației cu Moscova ca până acum.

Decidenții germani înțeleg că echidistanța între Occident și Rusia, din postura de arbitru neutru, nu mai funcționează. Ca urmare Berlinul încearcă să-și schimbe strategia, concentrându-se pe întărirea vecinilor Rusiei, care sunt cei mai expuși la agresiunile Moscovei. În această logică s-ar înscrie, potrivit analistului, și cele 500 milioane de euro promise Ucrainei pentrureconstrucția Donbas-ului și cele 25 de milioane de euro destinate construirii de adăposturi pentru refugiați.

XS
SM
MD
LG